Monday, 26 January 2009

Schimbi lumea sau pe tine?

Candva, demult, traia un rege care conducea o tara prospera. Intr-o zi, acesta s-a dus sa viziteze unul dintre cele mai indepartate colturi ale regatului sau. Cand s-a intors la palat a inceput sa se planga de cat de tare il dureau picioarele din cauza drumului lung si stancos.

Asa ca regele s-a decis sa ia masuri. A poruncit oamenilor sai sa acopere fiecare drum din regat cu piele. Unul dintre slujitorii sai intelepti a cutezat insa sa-i spuna regelui:

- "Maria ta, de ce sa cheltuiti fara folos atatia bani? In mod cert va fi nevoie de mii de piei si va costa o uriasa suma de bani. Mai bine porunciti sa va taie o bucata mai mica de piele cu care sa va acoperiti picioarele”.

Regele a fost mai intai surprins, dar, intr-un final, a acceptat sa-si faca lui incaltari cu care sa poata strabate toate drumurile grele ale regatului.


Image credits: Lil Jo's

P.S. Cateodata, ma mai apuca dorinta de "a traversa batranica strada desi ea nu are nevoie" si incerc sa imi ajut (si in acele momente chiar cred ca ii ajut :) prietenii sa se schimbe asa cum cred eu ca le este lor mai bine. Ciudat cum ne dorim ca totul sa fie dupa chipul si asemanarea noastra... Ma rog, mi-am amintit de povestea asta deoarece in aceasta dimineata am cazut iar in patima de a schimba lumea, incercand "sa-l traversez strada" pe un prieten care m-a sunat sa-mi povesteasca despre problemele lui. Oare si voi faceti la fel? Si voi va ajutati prietenii sa traverseze strada desi nu au nevoie?

8 comments:

aiurea said...

pai e mult mai usor sa schimbi lumea decat sa te schimbi pe tine. daca gresesti cand te schimbi pe tine? nu e mai simplu sa faci experimente cu ceilalti? asa ca eu votez sa fie schimbata lumea!

ajnanina said...

eu nu vreau sa schimb toate lumea... ci doar colturile in care ma invart eu
si spre deosebire de aiurea nu vreua ca lumea sa fie schimbata, ci eu, concret, cu puterile mele sa fac asta.
apoi, ma adaptez la schimbare si o schimb pana la urmatoarea. daca nu merge, trec in urmatoarea lume. universul e mare!
si nu, nu ajut oamenii sa teaca strada, cel mult invart strada pana oamenii ajung unde vreau eu...
apoi trec eu pe partea cealalta

Anonymous said...

Va mai aduceti aminte de serialul ala cehesc pentru copii Arabela? Eu as vreau un inel din ala...

Anonymous said...

Sau papucii aia albastrii din poza daca ma pot transporta instantaneu acolo unde vreau sa ajung...

ajnanina said...

vise, vise...
da, e frumos, si eu mi-as dori niste chestii de-astea magice... dar obiectiv vorbind, nu stiu daca as avea discernamantul sa le folosesc
magia aduce scurtaturi si incurcaturi la pachet, dovezi in aceleasi filme :)

Mugur said...

@ aiurea
sincer sa fiu nu stiu daca e mai usor sa schimbi lumea decat sa te schimbi pe tine. si, intr-adevar, teama de a gresi ne opreste sa actionam asa cum ne dorim. oricum, ma bucur sa aflu ca ai o optiune!

@ ajnanina
da, putem sa incercam sa schimbam toata lumea, doar colturile in care ne invartim sau doar pe noi (de fapt, perceptia noastra asupra lumii). pana la urma e important ca incercam ceva si, daca nu merge, incercam altceva pana obtinem ceea ce vrem.

@ Anonim
da, imi aduc aminte de serialul arabela. am avut si eu o perioada in care mi-am dorit un inel din acela magic. si apoi am inteles ca nu apreciez tot ceea ce vine de-a gata. poate nu apreciez ca respir decat atunci cand am nasul infundat, poate ca nu apreciez cat sunt de fericit decat atunci cand apar si norii cei negri, poate ca nu apreciez prietenii adevarati pe care ii am decat atunci cand nu mai sunt... si hai sa ne gandim: oricat de mult ne-ar placea un anotimp, cred ca ne-am plictisi de el daca l-am avea tot timpul :) asa ca eu nu mai vreau nici inelul si nici papucii fermecati si ma bucur de tot ceea ce am pentru ca eu decid ce valoarea are ceea ce am...

@ ajnanina
si eu am experimentat cum scurtaturile magiei aduc cateodata incurcaturi. orice are un timp si o intelepciune proprii iar farmecul consta in explorarea facuta de noi :)

impartialul said...

mda, problema este mai complexa si iar cred ca sunteti cu fatza la perete.

asadar, avem o axioma: vrem sa ne ajutam prietenii = vrem sa facem bine. problema este ca nimeni nu poate spune cu precizie ce este cel bine si ce nu (nici eu, nici prietenul) si deduc ca totul tine mai mult de relativitatea adevarului decit de dorinta de impunere.

anonim,
daca ai pina in 20 de ani - e ok, ai scapat de limba mea ascutita. daca ai peste - papucii aia albastri ar face bine sa te aduca cu picioarele pe pamint.

aiurea, ti-as fi spus si tie citeva... dar nu vreau sa ma tiganesc iar cu tine

Mugur said...

@ impartialul
interesanta chestia cu fata la perete. presupun ca este o metafora :)
cred ca e fortat sa spui ca "nimeni nu poate spune cu precizie ce este cel bine si ce nu (nici eu, nici prietenul)". eu cred ca fiecare dintre noi stie cumva ce este cel mai bine pentru el. ceea ce nu inseamna ca automat utilizam aceasta varianta, de exemplu, sunt oameni dependenti de alcool si, desi stiu ca e mai bine pentru ei sa elimine alcoolul, dintr-un motiv sau altul continua sa bea. si lista ar putea continua cu exemple dintre cele mai diverse...
asa ca eu cred ca noi stim ce ne face bine si ce nu.
am o mare rugaminte la tine: ori de cate ori comentezi, comenteaza fara sa te folosesti de limba ta "ascutita". unele comentarii ar putea fi percepute ca fiind atac la persoana si eu stiu ca intentia ta este una buna. multumesc frumos.