Thursday, 19 February 2009

Este peste tot si, totusi, o vedem?


Julie, o prietena draga mie, interesata si ea e evolutie, este genul de persoana care ofera din suflet. Stiti cum face? Tine palma deschisa si oricine vrea isi poate lua de acolo ce are nevoie sau poate oferi, de asemenea, ceva. O palma inchisa este precum un circuit inchis - nu duce nicaieri, nici nu ofera si nici nu are cum sa primeasca. Palma lui Julie fiind deschisa, am luat de acolo un documentar tare interesant.

Dar, inainte de a incepe, haideti sa discutam un pic despre subiectul documentarului pe care vi-l recomand.

Cercetatorii care apar in acest documentar spun ca are insusiri de entitate.

Uneori ne scapa printre degete, alteori intra in noi (la propriu :) cand facem baie sau dus.

Este peste tot si poate avea trei forme. Poate fi vie si poate fi si... moarta.

Gandurile noastre o influenteaza iar rugaciunea o transforma. Iar daca ii spui "Te iubesc" iti raspunde si ia forma pe care o are in imaginea de mai sus.

Ne conecteaza precum un fel de constiinta universala.

Da, stiu ca ti-ai dat seama inca de la inceput ca este vorba de apa. Imi imaginez ca fotografia apei cristalizate, imagine surprinsa de Masaru Emoto, ti-a soptit ca vorbim despre apa.

Da, e apa pe care o contine organismul nostru in proportie de 75-90 % (creierul are cam 90% apa). E vorba de apa, cei aproximativ un litru, un litru si jumatate, pe care ii absorbim prin piele cand facem baie sau dus.

E apa transformata in fulgi de zapada care se scoboara alene din ceruri.

Asa ca, daca vrei sa obtii o noua perspectiva asupra apei, iti recomand documentarul de mai jos.

In caz ca nu ai timp si chef sa afli ceva nou despre apa, am o intrebare pentru tine: Cand te gandesti la apa, ce iti vine in minte prima oara? Eu vad un ocean verde-albastru, cu o plaja superba, aud fosnetul palmierilor, strigatul pasarilor si zbenguiala valurilor si am o stare de bucurie frenetica.



29 comments:

Anonymous said...

Aha!
Si asta e bun subiect :)
Ma asteptam la o "trecere" mai lenta dupa boom-ul de ieri :))
Radu

Mugur said...

Dragul meu Radu, ma simt in perioada mea de 'boom' :))) Lansand gluma la o parte, mi-a placut tare mult documentarul pentru ca m-a facut sa privesc apa dintr-o perspectiva cu totul si cu totul noua. Desi e peste tot, pana sa vad documentarul asta nu vedeam apa nicaieri. Nici macar atunci cand mai vorbeau unii sau altii de lipsa ei prin Africa...

Kami said...

Am iubit apa din momentul in care am venit pe acest pamant(cel putin). Era singurul motiv pentru care faceam un scandal monstruos cand eram bebelus (amanarea orei la care mi se facea baie). Si, pentru motive necunoscute mie, am simtit mereu ca este atat de aproape de esenta mea, atat fizica cat si spirituala.
Poate a fost si influenta incursiunii mele in astrologie, de unde am aflat ca in 85% din toate horoscoapele posibile semnul meu(si ascendentul) este unul de apa. Insa nu cred ca asta explica totul.
Iti spuneam acum cateva postari ca sunt asemenea apei in toate formele ei de agregare. Am crezut asta chiar inainte de a vedea "what the bleep", de unde recunosc, spre rusinea mea, am aflat ca 80% din corpul nostru este apa. Dar sa nu plictisesc cu povestea de dragoste intre mine si acest minunat element.
Let us all think happy loving thoughts so we can all become stars. ^-^
P.S. Abia astept sa vad documentarul diseara.

Cristian said...

Cand ma gandesc la apa, imi imaginez un izvor de munte cu apa rece si limpede. Vorbind despre evolutie, cared ca e cea mai buna comparatie intre un astfel de izvor si sufletul nostru. Se naste din adancuri necunoscute, se lupta cu povarnisurile anevoiose din munti si isi taie albia in piatra cu repeziciune, soarbe cu sete toata roua si lacrimile care-i ies in cale, apoi aluneca vesel si harnic printre dealuri ajungand la campie unde curge linistit depanand amintiri si hranindu-i pe cei care se apleaca sa se oglindeasca, si intr-un sfarsit se varsa in oceanul infinit pentru a naste ploi si a-si relua drumul.

Kami said...

Superba succesiune de imagini Cristian!

Cristian Lisandru said...

Dacă spun "apă", primul lucru care îmi vine în minte este o cascadă. Sau o femeie cu păr cascadă care să i se reverse peste umerii dezgoliţi. Să fie vorba chiar de Zâna Apei despre care scrii tu? Poate. Apa rămâne viaţă, aşa că atunci când bem din cascada niciodată secată rezultă că primim pe cerul gurii picăturile vieţii...

Mugur said...

Kami, imi aduc aminte. Iar povestea ta de dragoste este fascinanta si minunata.
Semnul meu e mai de pamant si poate de aceea am descoperit apa mai tarziu... Eu si apa inca mai suntem in perioada de tatonari si cred ca in curand ne vom arunca unul in bratele celuilalt. Si atunci o voi iubi si eu.

Cristian, si eu am avut o succesiune minunata de imagini citind gandurile tale. Iar paralela dintre apa si evolutie ma face si pe mine sa imi doresc sa fiu un izvor.

Mugur said...

Cristian, imi place asocierea dintre apa si cascada. Iar metafora apa ca viata e superba! Multumesc.

gabriela said...

este interesant articolul despre apa,dar daca nu ar exista apa pe acest pamant nu ar exista nimic,nu ar fi viata ,nu am mai fi nici noi.deci apa este o binecuvantare.

Adrian said...

vechea zicala 'te bat de iti suna apa in cap' :)) Ce sa zic apa este un element, o entitate sau cum vrea fiecare sa ii spuna foarte puternica, ea isi croieste drum prin orice, fie pamant, nisip, chiar si beton, si daca nu poate a strabate un obstacol il ocoleste, dar mereu are drumul ei, apa inseamna viata, pacat de poluatorii care devarsa poluanti in apa, pacat de Marea Neagra unde plutesc fecalele ca si nuferii in gradina botanica si totusi apa are rostul ei, gazduieste un mamifer foarte dragut delfinul... ea are formele de agregare solida, lighida si gazoasa, nu stiu cea din cap ce forma de agregare are, cred ca cea mai putin solida determina un coeficent de inteligenta mai scazut:)

simona said...

:) pai nu pot spune decat ca de Masaru Emoto am citit asa : "Miracolul apei" si "Viata secreta a apei" ... am inteles ca ar mai avea cateva carti tot pe aceeasi tema, din pacate nu am gasit sa le cumpar :( ...

lavinia stefan said...

Eu imi imaginez doar o intindere albastra, contopita cu cerul, fara nimic altceva in decor. Si, mai concret, iti relatez ce fac chiar acum - ma duc sa beau o stacana de apa, ca ma doare capul de pocnesc si am descoperit mai demult ca majoritatea durerilor de cap sint semn de deshidratare. Si am constatat pe pielea mea ca orice stare cotidiana de rau iti trece daca bei in momentul ala vreo 500 de ml de apa - stiu ca poate parea imposibil, dar ia-ncercati, ca merita! Iti ia cu mina :)))))

Mugur said...

Gabriela, asa este, pentru noi apa este sursa de viata si binecuvantare! Sa speram ca vom avea grija de apa si ca, de-acum inainte, nu vom mai arunca in apa, fie ca e rau, lac sau mare, tot felul de resturi... In urma cu doua saptamani am trecut pe langa un rau care era plin de sticle de plastic si tot felul de alte gunoaie. Sper ca imaginea asta sa dispara.

Adriane, gand la gand cu bucurie :) Nici mie nu imi place sa vad fecale plutind in Marea Neagra... Eu cred ca apa din capul meu e in stare lichida si de aceea am o stare de flux aproape permanenta :))) Si, implicit, un coeficient de inteligenta mai ridicat :)

Simona, felicitari! Ai citit doua dintre cele mai importante carti ale lui Masaru Emoto. In plus fata de ceea ce a scris prin carti, mai gasesti tot felul de alte informatii pe site-ul lui.

Imi place tare mult imaginea de contopire dintre intinderea albastra si cer, Lavinia. Multumesc frumos pentru sfatul de a bea apa atunci cand apare o stare fizica de rau. Eu nu prea reusesc sa ma hidratez doar cu apa si mai beau si alte lichide (ceai, sucuri). Unul din profii mei spunea ca ajuta mult la concentrare si la memorie sa bem cate un pahar de apa la fiecare jumatate de ora atunci cand avem o activitate intelectuala (invatam, citim, etc). Am incercat si asa e, pe mine ma ajuta sa ma concentrez mai bine cand invat daca beau apa :)))

ajnanina said...

cand ma gandesc la apa... in mod paradoxal acum am in minte deshertul fremen strabatut de viermii de nisip fauritori de mirodenie de pe Arrakis... parca asa se chema...

dar prima imagine a fost o amintire.
era acum multa vreme, la o prezentare cu diapozitive a unui alpinist care se intorsese dintr-o expeditie de nustiuunde. una din poze era cu el escaladand un perete de gheata.
si spunea el ca acolo, pe acel perete vertical a constientizat ca si el era facut in mare parte din aceeasi substanta ca si peretele. si-a spus atunci: ,,o apa urca o alta apa"
iar mie mi s-a parut fantastic :)

Mugur said...

Wow, "o apa urca o alta apa". Super metafora, Ajnanina! Imi place mult imaginea :))

Kami said...

O daaaa... Arrakis!!! Imi place la nebunie asocierea. Imi amintesc ca dupa ce am citit Dune perspectiva mea asupra importantei apei s-a schimbat destul de mult. Cat de minunata este lumea creata de Frank Herbert...

Multumesc pentru ca mi-ai reamintit ajnanina ^-^

impartialul said...

mai sa fie. toti vedeti ape peste ape, femei cu par cascada, oceane, izvoare de munte, binecuvintari... nimeni nu vede o sticla de 2 litri dorna sau borsec (aia cu striatii)? ori voi bateti campii, ori eu sunt "gica contra"

Kami said...

"Love & Gratitude" pentru Impartialul si pentru noi toti. Mugur iti multumesc mult pentru post si documentar! I feel reconnected to a part of me I almost forgot.

P.S. Blogul tau a devenit ca o a doua casa pentru mine ^-^

ajnanina said...

Kami

am fost multa vreme fascinata de ,,Dune" si uite, ca, desi perioada aia a trecut de mult, un colt de deshert mi-a ramas in minte...
acolo apa e atat de prezenta prin lipsa ei, ca vibreaza fiecare fibra a trupurilor uscate...
Iar pe Leto II (parca asa il chema) il luasem model de diplomatie (pe atunci o numeam intelepciune, intre timp m-am mai prins de una-alta)
multumesc si tie de reluarea amintirii :)
chiar cred ca am sa mai recitesc un pic :)

ajnanina said...

impartialule

hai noroc, ridic o cana cu apa minerala in sanatatea ta!
(nu de la izvor, ci turnata dintr-un bidon de 5 litri)

Mugur said...

Impartialule, ai facut cumva parte din echipa de creatie care a avut contul Dorna si a venit cu ideea aia in care tipa cu sticla de Dorna avea o rochie din iarba si flori? Si ca sa fiu sigur ca nu fac pe niznaiul, Am adaugat un link cu o imagine sugestiva din campanie aici. Felicitari! Mi-a placut tare mult conceptul, sa stii! Cred ca de atunci beau Dorna :)))

Kami, ma bucur tare mult! Si eu m-am reconectat cu mine insumi (adica cu cele 75-90 de procente apa :) dupa ce am vazut documentarul.
Iar mi casa es su casa! te astept oricand cu drag, Kami!

Ajnanina, buna ideea cu cana cu apa. Eu am langa mine o cana cu cafea si promit sa beau cei doi litri de apa astazi. Neaparat Dorna (Impartialule nu mai zambi ca primesti reclama gratis :) pentru ca izvorul care trecea pe langa strada mea si-a mutat cursul sau i l-a mutat cineva :)

ajnanina said...

Mugur

ideile bune prind intotdeauna.
la sugestia ta, am preferat sa dorm noaptea recuta, decat sa lucrez :)
a fost bine, sa vad acum cum echilibrez situatia :)

Mugur said...

Ajnanina, ma bucur sa aud ca a fost bine ca ai dormit :) E nevoie sa existe un echilibru in toate. Si cum cu o seara inainte ai lucrat mai mutl decat ai dormit, seara trecuta a fost randul somnului.
Oricum, eu sunt sigur ca vei gasi formula cea mai potrivita pentru tine astfel incat sa dormi cand ai nevoie si sa lucrezi cand vrei :)

impartialul said...

nu, nu am facut parte din echipa de creatie care a avut contul Dorna. puteam foarte bine sa spun si o cismea ruginita intr-o mahala bucuresteana sau un lighean cu smaltul sarit.

Mugur said...

Impartialule, esti tare! Nu ma pot opri din hohote de ras!!! Mi-am si imaginat "o cismea ruginita intr-o mahala bucuresteana sau un lighean cu smaltul sarit" langa reclama aia la Dorna cu iarba si floricele :)

Anka`s Demons said...

Minunat, multumesc pentru postare. Sunt aici de mai bine de o ora si jumatate si mai vreau :)

Mugur said...

Anka, ma bucur tare mult ca ti-a placut postarea. Documentarul este intr-adevar minunat. Te astept oricand cu drag si sunt sigur ca, ori de cate ori vii aici, gasesti informatii interesante postate de mine si de prietenii care viziteaza blogul.

aiurea said...

traiasca apa vie :)

Mugur said...

Traiasca, Aiurea :)