Wednesday, 25 March 2009

Despre alegeri

Image credits: Toxel.com

Trei prieteni isi doreau sa urce pe un munte pentru ca in varful lui traia un batran plin de intelepciune pe care vroiau sa-l cunoasca. La un moment dat, au ajuns la o rascruce si fiecare a continuat sa-si aleaga drumul dupa cum il indemna sufletul.

Primul a ales o carare abrupta, ce urca drept catre varf. Nu-i pasa de pericole, dorea sa ajunga la batranul din varful muntelui cat mai repede.

Al doilea a ales o cale nu era chiar atat de abrupta, dar care strabatea un canion ingust si accidentat, cu vanturi puternice.

Al treilea a ales o carare mai lunga, care ocolea muntele serpuind in pante line.

Dupa 7 zile, cel care urcase pe calea cea abrupta a ajuns in varf extenuat, plin de rani. Nerabdator s-a asezat sa-si astepte prietenii.

Dupa 7 saptamani, ametit de vanturile puternice care i se impotrivisera, ajunse si al doilea. Se aseza in tacere langa cel dintai, asteptand.

Dupa 7 luni sosi si cel de-l treilea, cu fata stralucind de fericire, semn al unei profunde stari de liniste si multumire interioara.

Ceilalti doi erau furiosi pentru ca drumul lor fusese greu si avusesera mult de asteptat, in timp ce drumul celui de-al treilea fusese o adevarata placere. Asa ca l-au intrebat pe batranul intelept care dintre ei trei a ales cel mai bine.

- "Ce ai invatat tu?" il intreba batranul pe primul.
- "Ca viata este grea si plina de pericole si greutati. Ca este plina de suferinta si adeseori ceea ce intalnesc in cale imi poate provoca rani. Ca, pentru fiecare pas inainte, trebuie sa duc o lupta incrancenata care ma sleieste de puteri. Asadar, am ales eu calea cea mai buna catre tine?"
- "Da!, ai ales bine."

- "Si tu, ce ai invatat?" il intreba inteleptul pe al doilea.
- "Ca in viata multe lucruri ma pot abate din cale. Ca uneori pot sa pierd drumul, ajungand cu totul altundeva decat doresc, dar daca nu imi pierd increderea, reusesc pana la urma. Asadar, am ales eu calea cea mai buna catre tine?"
- "Da!, ai ales bine."

- "Si tu, ce ai invatat?" il intreba pe al treilea.
- "Ca ma pot bucura de fiecare pas pe care il fac daca aleg sa am rabdare. Ca daca privesc cu intelegere, viata nu este o povara grea, ci un miracol la care sunt primit cu bucurie sa iau parte. Asadar, am ales eu calea cea mai buna catre tine?"
- "Da!, ai ales bine."

Uimiti de raspunsurile batranului, cei trei prieteni au cazut pe ganduri. Si au inteles, in sfarsit, ca la orice rascruce POT ALEGE, iar viata fiecaruia este rezultatul alegerilor facute de-a lungul ei.

21 comments:

gabi said...

Super, super si plina de invataminte.
Constat ca ti-a prins tare bine iesirea din Bucuresti pentru cateva zile :)
Pupaciosul-sef a venit acasa incarcat de inspiratie.

O sa revin cu un coment serios :P

Adrian said...

alegeri! toti alegem bine, intr-un mod sau altul, conteaza ca fiecare si-a atins scopul de a vorbi cu batranul. Ca in viata, toti facem alegeri fie ele bune sau gresite, pentru ca asa este viata cu bine si cu rau. Bucurate de clipa pe care o traiesti si nu incerca sa o faci mai speciala decat este pentru ca asa poti pierde si ceea ce ai...

Mugur said...

Gabi, asa este, mi-a priit iesirea la munte :) Si m-a inspirat sa ma gandesc la felul in care fac alegeri :)

Mugur said...

Adrian, si eu cred ca facem alegerea cea mai buna la momentul respectiv. Uneori descoperim ca puteam face o alegere si mai buna, iar alteori ne dam seama ca a fost cea mai buna alegere pe care puteam sa o facem. Iar indemnul tau de a trai in prezent este excelent! Trecutul nu mai poate fi schimbat iar viitorul se configureaza in functie de alegerile pe care le facem acum, in acest moment.

ajnanina said...

alegeri serioase...
din lene as vota cu cel de-al treilea candidat, da din proprie experienta stiu ca maestrul nu sta mult pe varful aceluiasi munte :)
si cu cat evolueaza mai mult spiritual, cu atat calea pana la el e mai lunga...

asa ca aleg sa ma teleportez pana in varf... ai varianta asta?
nu? ma gandeam eu :)

ideea ca e cu atat mai greu de ales cand ai mai multe variante, si uite ce de drumuri interesante, toate zicand ca duc in sus...

oricum, fiecăruia tot respectul pentur perseverenta pe calea aleasa...

Cristian Lisandru said...

Şi eu mi-am propus să aleg întotdeauna cărarea cea mai lungă, aceea în care fiecare pas înseamnă răbdare, admirare a "peisajului" înconjurător şi acumularea de experienţă din fiecare pas. Nu-mi plac deciziile luate brusc, viteza maximă pe drumul vieţii şi dorinţa de a ajunge neapărat primul... Încetul cu încetul se fac toate, chiar dacă ai uneori senzaţia că timul trece prea repede şi intri în criză. De fapt, crizele ni le inducem singuri...

Mugur said...

Ajnanina, alegerile pot fi serioase sau neserioase, noi le alegem asa ca noi decidem :)

Iar calea e cat de lunga vrem noi sa o avem :)

In povestire sunt trei variante pentru ca sunt doar trei prieteni. Variantele sunt infinite pentru fiecare dintre noi :) Iar daca alegi sa te teleportezi pana in varf, probabil ca aceasta este cea mai buna alegere pentru tine in acest moment. S-ar putea ca maine sau in alta zi sa gaseste o alta varianta. Sau nu.

Da, perseveranta e buna pentru a urma calea aleasa si poate ca la fel de buna esi placerea de a parcurge drumul respectiv :) Mie imi plac drumurile interesante, cele mult prea dificile sau anoste ma plictisesc :)

Mugur said...

Cristian, gand la gand cu bucurie :) Tocmai am scris si eu ca si mie imi place cararea pe care pot admira "peisajul". Si, da timpul e relativ si fiecare dintre noi ii poate da o semnificatie proprie, care ne face sa ne bucuram de el sau sa intram in criza de... timp. Oricare ar fi alegerea nostra, aceasta ne apartine.

Simona said...

in ceea ce ma priveste, aleg pasii mici, care nu intotdeauna pot fi si siguri, insa asta imi confera mie o stare de siguranta :) ... ma feresc sa iau decizii brusc, sa ma las condusa de primul impuls ... desi, recunosc, daca stai si cugeti prea mult in anumite situatii, se poate ca rezultatul sa nu fie tocmai cel dorit ... depuinde de situatie, de context, uneori poate nu trebuie sa-ti lasi pe un plan secund nici intuitia ... in fine, dupa cum am spus, aleg pasii mici, si-mi mai place sa gandesc nu neaparat urmatorul pas, cat mai ales urmatorii doi, sa zicem ... :) ...

ajnanina said...

interesant de stiut daca cei trei au mai ramas prieteni dupa aceasta experienta...

Mugur said...

Simona, siguranta e importanta si pentru mine si ma gandesc de cateva ori inainte de a face vreo alegere. Si recunosc ca am si momente in care ma las condus de primul impuls :) Atat timp cat noi suntem cei care fac alegeri si nu altcineva in locul nostru, cred ca indiferent de varianta, suntem cumva pe drumul cel bun, oricare ar fi el :)

Mugur said...

Ajnanina, daca ar fi sa fac o presupunere, as merge pe varianta ca cei trei au ramas prieteni :)

gabi said...

Ia uite cum se mai potrivesc "berbecii" astia la ganduri :)
Mugur, nici mie nu-mi plac drumurile foarte dificile fiindca eu consider ca ideile importante se pot sintetiza in cativa pasi esentiali.
La fel nu-mi plac drumurile anoste fiindca sunt lipsite de farmec si inedit :)
Enjoy ! :)

Madalina said...

Eu fac alegeri din suflet , decat sa regret ca nu am facut sau nu am ales sau nu... mai bine stiu ca am luat eu decizia chiar daca este gresita. Pana la urma omul invata din greseli, cert este ca e mai bine sa inveti din greselile altora dar macar nu iesi pe minus, un beneficiu tot exista:)

Madalina said...

Adica v-am convins prin practica:)))

ajnanina said...

recitind, partea cea mai faina mi se pare :
ca s-au asteptat unul pe altul
ca maestrul i-a asteptat pe toti :)

Mugur said...

Gabi, ne-am potrivit de minune la ganduri :)

Mada, intr-adevar ne-ai convins ca faci alegeri din suflet! Ai strabatut sute de kilometri ca ajungi la intalnirea cu Pupaciosii!
Si eu cred ca exista un beneficiu atunci cand noi facem alegerile pentru ca putem invata chiar si din greselile noastre :)

Ajnanina, si mie mi se pare fain ca s-au asteptat. Doar prietenii fac acest lucru intre ei. Iar maestrul i-a asteptat pe toti pentru ca el e maestru si e intelept ca un maestru adevarat :)

Kami said...

Bine te-am regasit Mugur! ^-^
Iti multumesc ca ai fost parte mea jucausa la coaching, ca mi-ai oferit bucuria de a fi compasiune pentru tine, ca am putut juca impreuna alte roluri pentru ceilalti. A fost minunat!

Si pentru putin feedback... Esti una din cele mai empowering persoane pe care le cunosc. Poti face pe oricine sa se simta minunat si sa aiba incredere in sine. Sa nu mai spun ca energia ta este debordanta si emani buna dispozitie si iubire.

Dar shhh ca iar spun prea multe din casa :D
De fapt nu conteaza pentru ca si cei de aici stiu asta despre tine.

Foarte inspirata povestirea ta, mai ales ca chiar azi faceam o analiza a modului in care iau decizii.

Si mie imi plac tot drumurile interesante, doar ca eu le numeam provocatoare... si ghici... chiar de asta am parte :) Un reframing cred ca ar fi bun in cazul de fata.

Multumesc pt tot! ^-^

ombun said...

Pentru ca din experientra mea de pana acum am invatat ca nimic nu este absolut, poate cu o exceptie, si fiecare isi are adevarul la un anume moment dat, cred cu tarie ca in existenta noastra, "marea trecere" asa cum foarte frumos a spus-o Blaga (si nu voi inceta sa citez)ne confundam cu fiecare dintre cei 3 temerari.

Insa, drumul nu este intotdeauna cum ne-am astepta....
cararea abrupta poate sa se transforme intr-un drum foarte prietenos, in care natura asemeni unei scari (si ca sa fiu in pas cu tehnologia as adauga...rulanta)ne va inlesni urcusul, sau dimpotriva o avalansa ne poate ingropa; vanturile vitrege isi pot calma suflarea sau s epot transforma in uragane nimicitoare si nu in ultimul rand drumul cel lin si recomfortant ne poate surprinde intocmai cum vremea cea rea a surprins-o pe baba Dochia dupa ce a lepadat cojoacele.


Nu e nici prea usor, nu este nici al naibii de greu, dar e ametitor de placut atunci cand la raspantii ne intalnim cu prieteni dragi si le povestim calatoria noastra de pana atunci.... sau atunci cand cu mainile impreunate imbratisam padurea intreaga.

Un pupacios in stand by

DoarATAT said...

Oricum acum nu ma grabesc ... Cu mine EU ma'ntalnesc ... Si-Atunci pe munte cand sosesc ... Si-n Drum cu AlterEgo ... Ma oglindesc ... Si ma'nfratesc ... Deci va iubesc ! ... In toti , in veci ma regasesc ... OGLINDA vrand/nevrand o folosesc ... CA SA TRAIESC ... DE TREBUIESC ... ... Nu lenevesc ... Nu robotesssssssc ... ... Asa gandesc , caci ... CIRIP-esc ... Si va GRAI-esc ... ECOU primesc ... ECOU primesc ... ECOU primesc ...

Mugur said...

Kami, a fost minunat si ma bucur tare mult ca am fost in acelasi grup la partea pratica!

Multumesc mult pentru cuvintele minunate! De cele mai multe ori suntem ca niste oglinzi si reflectam ceea ce vedem! Asa ca energia, buna dispozitie si iubirea sunt calitati pe care le vad si le simt si eu la tine.

Iar intre Pupaciosi putem spune ceea ce simtim :)

Imi plac tare mult insight-urile pentru ca ele conduc catre recadrari ale realitatii asa cum o percepem noi.

Kami, si eu iti multumesc mult pentru tot! Am o zi si mai minunata multumita tie!!!


Om Bun, cum tu simti ca esti un Pupacios, ideea de "stand by" se evapora cumva :) Asa ca esti un Pupacios 100% :)

Mi-au placut tare mult metaforele tale! Si confirm si eu ca oricat de usor sau de greu ni s-ar parea drumul, el este minunat atunci cand ne intalnim cu prieteni dragi!

DoarATAT, Cornel, esti un poet! Metafora ecoului mi se pare minunata! Pentru mine, ecoul este ceea ce primim atunci cand oferim...