Monday, 11 May 2009

Decalogul tacerii

1. Taci, daca nu ai de spus ceva valoros!
2. Taci, atunci cand ai vorbit destul!
3. Taci, pana cand iti vine randul sa vorbesti!
4. Taci, atunci cand esti provocat!
5. Taci, cand esti nervos si iritabil!
6. Taci, cand intri in biserica, pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi!
7. Taci, cand pleci de la biserica, pentru ca Duhul Sfant sa poata imprima in mintea ta lucrurile pe care le-ai auzit!
8. Taci, cand esti ispitit sa barfesti!
9. Taci, cand esti ispitit sa critici!
10. Taci, cat sa ai timp sa gandesti inainte de a vorbi!

Image credits: Swordplay

Recunosc ca, de multe ori, uit sa tac sau, pur si simplu, nu pot. Cuvintele imi stau pe limba si le las sa se rostogoleasca, sa prinda forta... Sunt momente in care spun prostii, in care nu am rabdare sa il las pe celalalt sa isi duca pana la capat ideea sau barfesc fara ca macar sa constientizez in acel moment ca o fac... Si mai sunt si momente in care ma bucur de tacere, in care nu simt nevoia sa spun ceva, momente in care tac si ma bucur de ceea ce se intampla in jurul meu.

42 comments:

Simona said...

:) off, cel mai "rau" lucru pe care-l pot spune despre mine este ca uneori gandesc cu voce tare ... :)) ... ies vorbele o data cu gandul ... si, culmea, ulterior se confirma spusele mele :) ... si-mi mai vine in minte un proberb acum : "mai bine sa fii luat drept rau de gura decat prost" :) ... cred ca sunt un pic "parsiva" la capitolul asta,sunt situatii in care prefer ca la inceput sa tac, mai intai sa stau sa analizez, sa privesc in jurul meu, sa gandesc, si-apoi sa vorbesc ...

Cristian Lisandru said...

Tăcerea oferă, de foarte multe ori, răspunsuri neaşteptat de interesante. Nici eu nu reuşesc să tac întotdeauna. Am un colaborator la birou care îmi spune BBC, fiindcă am momente în care mă las dus de cuvinte şi ţin adevărate discursuri. Dar nu se întâmplă asta foarte des, mă mai trag singur de mânecă...

vilo13 said...

Mai bine să fiu crezut dement şi inabordabil decât prost şi în capul căruia se pot ... toţi (varianta mai radicală a zicalei spuse de Simona).
Mai puţin creştin, după cum mă ştiţi, nici într-un caz nu voi întoarce celălalt obraz şi cu atât mai puţin mă voi lăsa călcat în picioare când sunt provocat. Nu. nici într-un caz.
Multă sănătate!

Leo said...

Ah, Mugur, ce subiect interesant !
Daca stii sa taci, ai o mare calitate.
Mi-ai adus aminte de faptul ca eu, cand sunt implicata intr-o discutie si simt ca sar calul, imi trag doua palme in gand si-mi spun : TACI !!! Nu-mi iese intotdeauna...

Amira said...

De obicei tac, dar si cand incep sa vorbesc, recuperez tot :)

gabi said...

Cuvinte-n suflet dormiteze mie,
A tihnei clipa sanctuar sa-mi fie!...
Inainte sa ne ceara lumea cantul,
Ca vinul fermenteaza-ntai cuvantul
Spre-a-si dobandi buchetul si avantul !
:)

Mugur said...

Simona, stiu cum e :) Si eu mai gandesc cateodata cu voce tare iar momentul respectiv poate ca nu e cel mai potrivit pentru a-mi exprima gandurile :)

Mugur said...

Lucian, nici eu nu sunt un crestin dupa Noul Testament :) Inca mai practic invataturile Vechiului Testament: "ochi pentru ochi si dinte pentru dinte" :)
Dar am si situatii in care imi dau seama ca o dezbatere nu poate avea loc din cauza ca interlocutorul este opac sau prost :) Si atunci, oricat de mult as incerca, mi-e greu sa devin si eu opac sau prost astfel incat sa ajung la nivelul interlocutorului si sa dialogam ca de la egal la egal. Si atunci tac si fac stanga imprejur :)

Mugur said...

Leo, si eu cred ca e o mare calitate sa stii sa taci. Asa cum spuneam si mai devreme si eu mai sar calul si uit sa ma mai opresc din vorbit :) Recunosc ca, de cele mai multe ori, doar ma trag de maneca, asa cum spunea si Cristian si doar cateodata imi trag doua palme in gand si de cele mai multe ori tardiv :)

Mugur said...

Amira, se pare ca ne asemanam tare bine din perspectiva asta :)

Mugur said...

Gabi, tare frumos! Imi plac mult versurile tale! Multumesc!

ajnanina said...

... :)

Mugur said...

Ajnanina, esti inteleapta :) Nu mai zic nici eu nimic... :))

Adrian said...

http://parpanghel.blogspot.com/2009/04/ion-minulescu-xi-porunca.html
Tacerea ne ajuta sa gandim, sa punem lucrurile cap la cap, sa intelegem, sa putem actiona, sa putem a cunoaste unele probleme.

doareu said...

Cum se spune? Si tacerea e un raspuns. E greu sa taci, mai ales cand esti jignit. dar, "daca taceai, filozof ramaneai." Mai bine taci decat sa starnesti alte cometarii si amintiri rautacioase.

ajnanina said...

gata, am fost inteleapta o clipa, mi-ajunge :)
cand imi raman cuvintele pe buze, ma mananca degetele si vreau sa le scriu...
uneori tac. nu intotdeauna cand trebuie. uneori e atat de bine sa asculti... si cand intri, si cand iesi din biserica... sau din orice spatiu pe care tacerea il face sacru...
exista atatea feluri de tacere... si e greu uneori sa le asculti...
dureaza mai mult decat sa inveti cuvintele si toate sensurile lor :)

Mugur said...

Adrian, am recitit poezia lui Ion Minulescu cu mare placere. Mi-ar placea sa fiu atat de intelept. Si poate ca voi deveni la un moment dat, cine stie?!

Mugur said...

Doareu, cred ca tacerea este cel ai dureros raspuns, cel putin pentru mine... Nu stiu cum sa o interpretez mai ales atunci cand astept un raspuns...

Mugur said...

Jeanina, chiar ma gandeam cat de inteleapta vrei sa ajungi si cat de mult vei tacea :)

Si mie mi se pare cel mai dificil sa asuclt tacerea. Prefer sa aud injuraturi sau injurii, dar sa nu aud tacerea. Nu mai stiu cine spunea ca "tacerea poate ucide"...

ajnanina said...

Mugur, mi-a ajuns o clipa de intelepciune :)
tacerea e grea in masura in care de ea se leaga neincrederea...
imi spun: am sa tac, si apoi... mai bine spun... si umplu cu cuvinte spatiul in care s-ar inghesui proiectiile :)

da am invatat ca varianta optima e sa pui intrebari... chestie delicata, da care merita :))

Mugur said...

Ajnanina, pentru mine tacerea e grea pentru ca nu stiu ce exprima :) Si, atunci cand ma izbesc de tacere, pun si eu intrebari :) Si, chiar daca nu primesc de fiecare data raspunsurile pe care mi le doresc, macar ma bucur ca obtin un feedback direct. Stiu ce sa fac cu cuvintele primite, doar tacerea primita ma descumpaneste :)

Kami said...

As always you are messenger of meaning in my life! ^-^
Poate parea surprinzator dar sunt momente in care mintea si inima noastra tac... se cufunda in tesatura prezentului si nu vor sa spuna nimic... nu vor sa mai faca proiectii si se multumesc cu vantul care ti se joaca in par, cu maretia norilor inainte de furtuna, cu stropii de apa ce iti uda camasa... in tot acest timp o bucatica a mintii se agita neintelegand ce se intampla... si pentru ca nu intelege renunta si ea... lasand loc tacerii ^-^

Poate e aceeasi senzatie pe care o ai in inlantuirea pasiunii, cand trupurile se cufunda in acum, cand fiecare atingere este simtita intens si fiecare soapta se vibreaza in fiecare celula a corpurilor celor doi... cand orice gand se topeste cu un sarut si totul ramane ceea ce este...

Mugur said...

Kami, tare frumos! Mi-a lacut tacerea asa cum ai descris-o tu. E mai prietenoasa, mai iubitoare si mai inteleapta decat o percepeam eu. Multumesc :)

ajnanina said...

Kaaaamiiii...
acum numele tau mi se pare diminutivul de la Kama, zeul dorintei :))
sa tot taci asa :))

Cristian Lisandru said...

"Tăcerea este marea artă a conversaţiei" - William Hazlitt. Avea şi are dreptate...

Mugur said...

Cristian, atat de adevarat! Tacerea este adevarata arta a conversatiei!

Ala Oancea said...

Buna Mugur si bine te-am gasit ! Interesant blogul tau, am sa-l urmaresc in continuare ;)
Eu vorbesc putin ... deh, sunt ardeleanca :) ... si doar atunci cand am ceva de zis. Nu imi place sa fac conversatie doar de dragul de a vorbi.

Carol said...

taci din gura,taci din suflet,taci din minte,...si atunci...se intampla !

Mikka said...

Mugur draga, ce frumoasa intrare in tacere!
Doar daca ar fi sa pasim in ea nu din porunca...
Pe mine tacerea m-a invatat sa vorbesc. Mai apoi sa cant. Pe urma, sa dansez. Aveam canva week-end-uri in care nu vorbeam cu nimeni. Doar poate cu vreo vanzatoare la magazin, cand faceam vreo cumparatura, ceva. Mi-a fost cel mai bun tovaras, invatandu-ma despre mine si deschizandu-mi poarta spre Miez... In liniste, am privit spre infinit si am ascultat muzica sferelor.
M-a invatat atatea, tacerea... Sunt taceri ale oamenilor care spun atat de mult! M-a invatat sa ascult si sa vad, dincolo de cuvinte. Sa ating si sa simt, fara a mi se spune unde doare si de ce. Sa imi cunosc profunzimile si pe urma sa curg inspre lume, fara margini...
Este un bun maestru in a cunoaste Limajul Lumii. In ea poti asculta pomii, cerul, miscarile vanturilor si povestile pamantului. Lipita de pamant, de multe ori ascult in tacere iarba si bataia inimii mele, una cu bataia inimii Mamei Pamant.
E mult de spus despra Tacere, dar cel mai bine e ca fiecare s-ao asculte, dinauntrul ei, gasindu-i nunatele si sorbindu-si din ea propria putere de a tacea si de a vorbi.

Delia Theodorescu said...

" Un prost care nu spune nimic, nu se deosebeste de un savant care tace" (Moliere)
Toate in viata se fac cu masura..inclusiv tacerea

Mugur said...

Buna Ala si bine ne-am gasit! Ma bucur ca iti place blogul meu. Si eu am gasit o gramada de bunatati pe blogul tau! :)
Nici mie nu imi place conversatia doar de dragul de a vorbi insa nu mi-e tot timpul la indemana sa tac. Tacerea este OK cand sunt cu prieteni insa daca sunt cu diversi cunoscuti simt nevoia sa fac conversatie desi, poate, nu am nimic interesant de spus :) Mi s-ar parea teribile momentele de tacere :)

Mugur said...

Carol, tare intelept! Si, totusi, sunt moment in care mi-e aproape imposibil sa tac din gura, din suflet si din minte... Ma mai antrenez totusi...

Mugur said...

Mikka draga, este un exercitiu atat de minunat si atat de dificil in acelasi timp. Asa este, cum am utea sa ascultam daca nu in tacere? Si cum am putea sa observam daca nu in liniste? Si cum am putea sa intelegem si mai bine cuvintele daca nu am tacea?
Din fericire, in mijlocul naturii, si eu reusesc sa ascult in tacere. Si sa ma bucur. Si sa observ.

Mugur said...

Delia, ca sa rotunjesc fraza lui Moliere, si un savant care spune aberatii nu se deosebeste cu nimic de un prost care turuie.
Si eu cred ca si tine ca exista o masura in viata pentru orice. Si, chiar daca o mai intrecem uneori, macar stim ca ea exista.

ombun said...

No coment just tac!

Mugur said...

OmBun, tac si eu :)

Raluca said...

Trebuie să recunosc că am ajuns destul de greu să apreciez tăcerea. Nu mi-a surâs niciodată. O consideram fie rușinoasă, fie imbecilă, fie plăpândă, fie conformă, fie introvertită. Am greșit. Nu cred că "tăcerea" este direct proporțională cu cât de mul vorbești. Din contră. Cunosc oameni care vorbesc enorm şi pentru asta păstrează tăcerea, taina. Tăcerea, pentru mine, este taina. Spațiul în care avem nevoie să fim singuri. Complet singuri cu toate ale noastre. Acum caut să păstrez cât mai mult tăcerea

Mugur said...

Raluca, mi-a placut comentariul tau. Cateodata si pentru mine tacerea este taina si spatiu in care vreau sa fiu singur. Si alteori tacerea apare si in timpul interactiunii cu ceilalti. De exemplu, cel mai greu mi-a fost la inceputul meu in ale coaching-ului sa tac din gura :) Simteam nevoia sa pun intrebari, sa nu tac deloc :) Din fericire, am descoperit rapid ca tacerea mea oferea spatiul de desfasurare omului venit la coaching. Iar acum stiu si eu sa tac :)

Geanina Codita said...

Se spune ca 'tacerea are mereu ultimul cuvant“. Tac atunci cand ma aflu in biblioteca, lacasuri de cult, teatru. Sunt locurile in care tacerea imi face nepus de bine. Pot sa tac zile intregi, dar nu pot sa tac atunci cand vad oameni nedreptatiti, fenomene urate, prostie ce se da in stamba. Atunci ma mananca rau limba si nu se potoleste decat scarpinata cu un torent de vorbe.

Mugur said...

Geanina, tare adevarat! "Tacerea are mereu ultimul cuvant." Sincer sa fiu nici eu nu reusesc sa tac de fiecare data, mai ales cand vad ca se intampla o nedreptate. Si atunci parca limba mea are o vointa proprie si se manifesta :)

Miri said...

http://www.youtube.com/watch?v=aGSKrC7dGcY

Anonymous said...

Buna
Avem doua urechi si DOAR o gura,pentru a vorbi mai putin si a asculta mai mult....