sâmbătă, 2 mai 2009

Despre emotii

Emotiile nu sunt nici bune si nu sunt nici rele, ele pur si simplu sunt. M-am tot gandit daca ar fi corect sa le impart in doua categorii si nu am putut. De fapt, nu mai pot :) Pentru mine emotiile reprezinta o modalitate de a ma cunoaste, de a afla mai multe despre mine si, implicit, de a evolua.

Am descoperit ca emotiile care imi sunt transmise din exterior rezoneaza cu mine, cu interiorul meu, doar daca starea pe care o am le permite sa faca acest lucru. Ma pot uita la un tablou si pot simti cum apa pictata in el se scurge pe podea sau ma poate lasa indiferent. Emotia cuiva care ma face "idiot" poate rezona cu starea mea sau nu. Ma pot lasa dus de emotia grupului, oricare ar fi ea: bucurie sau tristete, dragoste sau ura, bunatate sau rautate, doar daca inima mea rezoneaza in acel moment cu acel sentiment transmis. Pot fi plin de bucurie sau plin de tristete, pot iubi sau pot uri, pot fi bun sau pot fi rau. Si sunt tot eu, de fapt. Doar ca ceva din mine rezoneaza in acel moment cu ceva transmis din exterior, de ceva, de cineva sau de un grup.

Image credits: Toxel.com

Am avut o perioada in care imi doream sa experimentez doar emotii "pozitive", "bune" si indepartam cu bruschete celelalte emotii, pe care le consideram "negative", "rele". Imi doream sa fiu perfect, sa primesc si sa transmit doar emotii minunate. Si apoi am inteles ca noi, oamenii, suntem duali, avem nevoie si de bine si de rau, pentru a putea intelege, pentru a ne putea dezvolta. Si, din acel moment, nu mi-a mai fost rusine cu emotiile pe care, pana atunci, nu le consideram ca ar avea o "karma buna". Si, treptat, am inteles ca am nevoie sa experimentez toata paleta de emotii, indiferent de eticheta lor sociala. Ca, oricat de egoist ar suna :), eu sunt mai important decat emotiile mele. Ca vor exista oameni care ma vor iubi, ma vor uri sau ii voi lasa indiferenti. Si asta pentru ca suntem diferiti si, oricat de mult ne-am asemana in unele privinte, ne deosebim in multe altele.

Si am mai inteles ca emotiile ne fac sa evoluam. Iubirea, oricat de minunata ar fi ea, ramane la un stadiu incipient daca, de exemplu, lipseste ura. E doar o iubire palida, fara vlaga, fara forta, pentru ca nu are vreun contrast. In istoria crestinismului exista multe exemple de sfinti care au experimentat emotiile catalogate social ca fiind "rele" inainte de a ajunge sa le simta cu intensitate pe cele etichetate ca fiind "bune".

In Vechiul Testament scrie "ochi pentru ochi si dinte pentru dinte". Stiu, exista si varianta mai moderna "intoarce si celalalt obraz" :) Si cred ca punem in aplicare ambele variante si asta in functie de cum rezoneaza exteriorul cu interiorul. Cateodata ne dorim sa smulgem si noi un ochi sau un dinte si o facem iar alteori intoarcem si celalalt obraz pentru ca prima palma nu ne-a zguduit deloc.

Nu stiu de ce dar am senzatia ca e un subiect controversat si mi-ar placea sa aflu ce credeti si voi despre emotii.

Later edit: Am primit de la Ajnanina "floarea" naturii emotiilor, modelul lui Robert Plutchik, si m-am gandit ca e o buna ilustrare :)

29 de comentarii:

Cristian Lisandru spunea...

DEX-ul vine cu o explicaţie scrâşnitoare: Emoţie - Reacţie afectivă de intensitate mijlocie şi de durată relativ scurtă, însoţită adesea de modificări în activităţile organismului, oglindind atitudinea individului faţă de realitate". Eu cred că emoţia este acea stare care îţi face obrajii să dogorească, lăsându-te - măcar pentru câteva secunde - în plăcută pierdere de sine...

Mugur spunea...

Cristian, tare buna ideea cu definitia din DEX. Asa este, emotiile oglindesc cumva starea interioara ca raspuns la realitatea inconjuratoare. Imi place metafora cu obrajii care dogoresc. Chiar daca sunt cazuri in care dogoarea o simtim doar noi, in interiorul nostru...

DoarATAT spunea...

Hristos a Inviat !
Se potriveste "manusa" la titlul pestarii tale: intradevar...mi-a creat emotii, ATASAMENTUL din partea lui "domolitu". Am mers pe "fir": din 17 "culesi", doar 4 nu-i cunosc. E clar ca EU=DoarATAT sunt cel VIZAT. Cam banui de unde vine "atacul" (s-ar PREA putea sa faca parte din cei 17-3=14 ramasi).As zice 17-16=1, dar vreau sa il las sa "fiarba in suc propriu". Iar daca sunt doar "paranoic", noroc bun !
Vreau sa iti fac o vizita in REAL, pot sa te sun ?
Te rog sa ma ierti (si-i rog si pe ceilalti pupaciosi sa ma ierte!)!!N-am prea facut "vizite" pe bloguri, nu vreau sa par libidinos. Cred ca este singura "oroare" MARE pe care o mai am. Si vreau sa scap de ea, si de iluzia ei. Nu-mi place de loc, DE LOC,sa fiu "agresat" de unul, deci inconstient "ma feresc" sa fiu unul.E tot o emotie, nuuu ? Reusesc sa ma "psihanalizez" si singur, iar Timpul (cu T), pentru mine nu conteaza: deja sunt "mort".
Sper sa-i treaca ! As "risca" o abordare cu "domolitu" in virtual (A_T), dar are "state" vechi prin blogosfera, doar blogul lui e nou. Astept sa-si precizeze mai mult pozitia. Apropo, la mine (cred) ca e de ieri (1 Mai).
BineTze !
ADEVARAT A INVIAT !

ajnanina spunea...

daca ar fi sa le imparti in categorii, categoriile alea ar fi foarte flexibile si emotiile tot ar fugi dintr-una in alta...
emotiile nu sunt bune sau rele, ci doar ne fac sa ne simtim uneori bine sau rau.
su pot sa fie adecvate sau inadecvate momentului si situatiei...
mesajul transmis de ele poate sa fie inteles si acceptat sau nu.
pot sa ne faca sa crestem sau sa ne contractam.
si altele.

ele ne fac sa simtim ca suntem vii, nu doar sa stim asta.
ele sunt marea... din care gandurile ies la suprafata...

indiferent de emotia traita, esti tot tu. doar ca fiecare emotie face sa straluceasca o alta parte din tine. iar oamenii te vad atunci astfel.
si doar cine te cunoaste mai bine te vede pe tine, dincolo de emotiile tale...

eu iti intind si celalalt obraz... :) de cate ori ne vedem, la intalnire si la despartire :))

ajnanina spunea...

si o ,,floare" pentru tine, modelul Plutchik

http://www.stevenjchen.com/images/emotions_img01.jpg

Mugur spunea...

Cornel, multumesc pentru vizita! Stiu ca nu prea iti este la indemna sa lasi comentarii.
Cu sinceritate iti spun ca nu mi-am dat seama despre ce este vorba... Ma bucur totusi ca postarea ti-a creat emotii.
Numai bine!

Mugur spunea...

Ajnanina, asa este, emotiile nu sunt bune sau rele per se, doar ne fac sa ne simtim uneori bine sau rau. Si eu cred ca emotiile fac sa straluceasca o alta parte din noi si sunt persoane care cunosc doar acele parti si nu intregul :) Si atunci apare surpriza pentru ei :)

Chiar intotdeauna la intalnire si la despartire intinzi si celalalt obraz? :))

Multumesc pentru "floarea" lui Plutchik. E interesanta si o voi introduce in postare.

ajnanina spunea...

:))) ai dreptate, nu intind intotdeauna si celalalt obraz.
uneori buzele. depinde de emotia de moment:))

modelul e interesant pentru ca arata relatia dintre emotii si posibilitatea de a trece de la una la alta... ca la sotron :)

Mugur spunea...

:))) Ajnanina, chiar ma intrebam daca reactii atat de previzibil pe cat spui. Si acum aflu de la tine ca mai e introdus un element in ecuatie. Oare mai pot aparea si altele? :)))

Da, putem trece foarte usor de la emotie la alta si, combinand doua emotii, pute da nastere la o alta. E ca un sotron in care poti calca intr-o patratica sau poti sta cu piciorul la granita dintre doua patratele. :)

Mikka spunea...

Mugur,
Foarte interesant subiect.
Mie imi plac emotiile, care imi arata multe despre mine. Despre rezonanta, am putea povesti mult. Poate deschizi candva un "topic".
La nivelul uneia dintre foile de ceapa care ne compun, lucrurile seamana cu modelul lui Plutchik. Foarte interesant, multzam si tie si Ajnaninei!
La un alt nivel insa, mai profund, despre Iubire e altfel. Povestim. Inca sunt in descoperirea asta care ma fascineaza acum. Agape, Iubirea Devoratoare de care vorbea Coleho, Iubirea de Iubit, a lui Rumi...
Stii ca Iubirea nu are opus? Nu ceea ce am invatat noi despre ea, ci Ea, asa cum este, nu are opus? Nu de emotia cuprinsa in model e vorba. Povestim... e mult de povestit, si mult mai interesant de trait.

Reintorcandu-ma la ce spui, e minunat sa te simti pe tine. Emotia arata ca esti viu. Si e fermecator de-a dreptul momentul in care ne intelegem si ne acceptam pe noi cu tot ansambul de emotii "bune" si "rele". Sunt o parte esentiala din cunoasterea de sine. Si cand incepem sa le observam, acolo se deschide poarta catre miezul nostru. Spre maiestria celui care vede. Vom povesti si asta...
Tot ce ramane este sa ne bucuram ca le avem, ca ne e sufletul treaz si ca avem "naturelul simtitor",
fiind si participanti dar si observatori a ceea ce se petrece cu noi.
Si cand sunt emotii inalte, foarte inalte, mie chiar imi place sa ma las cu totul prada lor... Oricum, ele hranesc nespus de mult si dau tinerete, bucurie si putere, deschizand poarta Inimii.
Bucura-te!

ajnanina spunea...

Mugur :)
cu cat mai multe emotii sunt introduse intr-o ecuatie, cu atat reactia e mai putin previzibila... :))
poate sa iasa orice, poate sa si explodeze :))

Mikka,
orice foaie de ceapa dezvaluita (indiferent de nivel)pe mine ma emotioneaza pana la lacrimi :)

Mugur spunea...

Mikka, si eu cred ca, intr-un fel sau altul, orice emotie am experimenta, ea ne arata cate ceva despre noi.
Mi-a placut mult comparatia paletei de emotii cu foile de ceapa.
Apropo de Iubire, Robert Plutchik spune ca ea este compusa Bucurie + Acceptare si care ca emotie opusa Remuscarea, compusa la randul ei din Tristete + Dezgust. Acum, daca privim Iubirea ca fiind ceva infinit, atunci ea nu mai are loc pentru vreun sentiment opus...
Si eu cred ca emotiile sunt o poarta catre noi. Chiar si cele pe care nu le acceptam ca find "bune" ne transmit un mesaj despre noi, totul e sa il descifram.
Eu ma bucur de toate emotiile desi am si eu preferatele mele :)

Ajnanina, imi plac exploziile gen foc de artificii :) Totul e sa nu fiu prea aproape de locul lansarii deoarece zgomotul produs nu e dintre cele mai placute :) In schimb spectacolul este magnific :)

gabi spunea...

Sunt atat de coplesita de comenturile voastre, care mai de care mai fascinant, ca-mi vine greu sa ma intorc la subiect :))
Inteleg ce spune Mikka si sunt fana.

Emotiile ne compun si ne descompun si da, manifestarea lor ne ajuta sa evoluam, sa iesim din Matrix.

Daca iti amintesti, am scris si eu despre asta aici:http://gabitzubitzu.blogspot.com/2009/03/cum-ar-fi-viata-fara-emotii.html
insa tu ai facut-o mult mai frumos.
Scriam acolo ca un om cu inteligenta emotionala crescuta are mai mari sanse de reusita decat un altul care l-ar depasi la IQ. Capacitatea de a percepe si manageria propriile sentimente, emotii, capacitatea de a empatiza cu cei din jurul tau, se presupune ca este tipul de inteligenta care influenteaza gradul de fericire si succesul unui om.Capacitatea de a schimba perspectivele, de a renunta atunci cand e nevoie, de a identifica si a-ti controla teama, rezistenta la stres sau prioritizarea activitatilor si time managementul tin de inteligenta emotionala.

Partea excelenta este ca EQ-ul poate fi imbunatatit oricand, la orice varsta, de catre oricine. Adica, da! Spre deosebire de IQ (care are o componenta ereditara majora si care nu mai poate fi crescut) nivelul EQ-ului nostru nu ne ofera nicio scuza, fiindca depinde de noi. Daca EQ-ul e jos, cineva nu a muncit suficient de mult. Bine, unii mai inventivi ar putea gasi si scuza "habar n-aveam ca exista asta ceva". Nu-i nimic, au aflat acum.

Te imbratisez Mugur, virtual si voi fi alaturi de voi cu gandurile si emotiile mele pentru a inmulti energia aceea frumoasa.

Camelia spunea...

fain subiectul si e atat de mult de povestit dupa cum bine spune si Mikka..:)
Substanta Divina din care suntem alcatuiti noi si Universul implicit raspunde potrivit emotiilor noatre dupa parerea mea. Eu sunt empatica si recunosc ca am suferit mult din cauza asta o perioada, pana am reusit sa transform intr-o binecuvantare a fost blestem.
e important sa ne cunoastem propriile emotii pentru a nu prelua din jur si a crede ca sunte ale noastre..e important ca ele ne ajuta sa ne cunoastem si sa cream, e important sa stim ca noi suntem in spatele emotiilor..
ai dreptate Mikka Iubirea neconditionata este singura care nu are opus in Univers..ea doar este.

IULIUS spunea...

Interesant!
Dar cum este oare Mugur cand emotiile te napadesc, cand simti emotiile altora, cand rosesti pentru altii, cand tie rusine de rusinea altora?

Far' de ele nu poti trai, simti OMUL! - PE TINE INSUTI, PE CEI DIN JUR

stii? cred ca da
au o paleta bogat colorata, nu putem avea pretentia a le trai pe toate, altele apar in timp, altele se modifica inaintand in varsta...

Mugur spunea...

Gabi, si eu cred ca cineva cu o inteligenta emotionala ridicata se descurca mult mai bine decat cineva cu un IQ mai mare. Mi-a placut mult cum ai descris EQ-ul. Si, intr-adevar coeficientul de intelegenta emotionala poate fi crescut. Iar unul din vehicule este si trairea emotiilor.

Gabi, si eu te imbratisez si ti-am simtit lipsa ieri.

Mugur spunea...

Camelia, mi-a placut tare mult ideea ta ca e important sa ne cunoastem propriile emotii pentru a nu le prelua pe cele din jur si a crede ca sunt ale noastre.

Mugur spunea...

Iulius, nu imi dau seama exact cum ar fi sa fiu napadit de emotiile altora, dar ma gandesc ca nu mi-ar placea. In schimb starea si emotiilor prietenilor, persoanelor dragi sau, in unele ocazii, a unor persoane necunoscute, nasc emotii si in sufletul meu. Numai ca sunt emotiile mele.

Sincer, nici nu as vrea sa traiesc toata paleta de emotii, insa primesc cu bratele deschise orice emotie. Insa, la un moment, daca emotia aceea imi produce unele 'daune, atunci o inlocuiesc voluntar cu o alta, dupa ceva timp...

Camelia spunea...

Draga Mugur,
as vrea sa fie idee ce am scris..dar..suntem bureti absorbanti energetici pentru tot ce este in jurul nostru;nu exista separare. Numai o constiinta diferita de "cea de masa" reuseste sa-si pastreze spatiul propriu neatins..

Mugur spunea...

Draga Camelia,
Ai dreptate, cunosc si eu oameni care nu pot sa-si constientizeze propriile emotii si se hranesc cu emotiile produse de cei din jur. Unii chiar sunt si 'vampiri' energetici... Dar sunt cazuri patologice si nu cred ca reprezinta o parte semnificativa.
Bineinteles, ca nu avem cum sa ne protejam cu o armura speciala astfel incat sa ne pastram propriul spatiu neatins. In schimb putem sa filtram si sa transformam emotiile celor din jur. Daca am ramane niste simpli bureti absorbanti energetic, ne-am imbolnavi instant ori de cate ori am intra in contact cu o persoana bolnava, am adopta depresii si alte boli psihice imediat ce ne-am intalni cu o persoana care ni le poate 'oferi' energetic si asa mai departe.
Din fericire, fiecare dintre noi are o protectie energetica proprie si astfel suntem protejati de aceste 'atacuri' energetice. Altfel am fi o simpla 'masa'...

fabw spunea...

Foarte interesanta imaginea de la articol.

Partea cu emotiile variaza zic eu.

De exemplu, eu ma simt minunat intr-o relatie de dragoste unde NU exista ura.

Am avut unde era si ura si dragoste si m-a consumat fizic si psihic.

Dar emotiile ne deschid sufletul si trairile si trebuie sa la acceptam pe toate, dar sa insistam doar asupra celor pozitive.

Camelia spunea...

Draga Mugur,
simtim si absorbim din jur potrivit legii rezonantei,nu oricum tot ce este,- emotii, ganduri, sentimente fiecare de pe frecventa pe care se afla/ ca un virus sau ceva nociv sa ne atinga trebuie o anumita fisura energetica in camp care sa permita acel lucru.
nu e nevoie de armura, protectia adevarata este din interior, din cunoasterea proprie, si mentinerea unei alte stari de constiinta.

Mugur spunea...

Fabw, asa este, felul in care percepem emotiile variaza la fiecare dintre noi si fiecare are emotii 'favorite'.

Da, emotiile ne deschid sufletul asa ca le putem accepta pe toate.

Mugur spunea...

Draga Camelia,
ma bucur ca pana la urma ajungem la aceeasi parere: simtim si preluam din jur doar emotiile, gandurile si sentimentele cu care rezonam.
Exteriorul are putere asupra noastra doar atunci cand rezoneaza cu interirul nostru.

ajnanina spunea...

da, adevarat...
inseamna ca in interior avem de toate... :)
nu prea-mi vine sa recunosc, da asa e :)
imi recunosc toate emotiile alea de categoria a doua (indiferent de clasificare ) da le bag repede la loc sa nu ma prinda exteriorul de ele... :)

Mugur spunea...

Ajnanina, daca nu am avea in interior, atunci cum am putea recunoaste ceva din exterior. Recunoastem ceea ce cunoastem :)
Chiar daca le bagi inapoi repede pe cele de "categoria a doua" ca sa nu te prinda exteriorul de ele, de fapt, tot le ai :) Emotiile sunt emotii, exprimate sau reprimate :)

ajnanina spunea...

asa e, si de-alea, si de-alea.
le scot eu pe toate, ar fi bine sa nu fie cu prea multi martori :)

off topic: impartialul mai e pe aici?
n-as fi crezut, da-i simt lipsa :)

Mugur spunea...

Ajnanina, tu stii mai bine daca vrei cu martori sau fara :)

Off topic: Impartialul, nu a mai aparut de ceva timp.
Si eu ii simt lipsa, are farmecul lui :)

DoarATAT spunea...

Multumesc, draga Domnule Mugur.
Am avut 3 zile infernale (cu cea de azi; intra "tot" la emotii), poate pe BLA.., sau Abisuri.., sau ElaEL sa zic ceva (desi...m-as FOARTE multumi daca as uita mai repede; dar experienta traita, trebuie insusita...si de altii-care-invata-de-la-altii).
Am remarcat "extinderea" articolului, fapt pentru care ii multumesc lui "ajnanina" (frumos nume - mereu am vrut sa zic!), de la care l-ai "preluat". O sa-l copii si eu manual.Aaa..ii vad adresa, multumesc!!!