Friday, 8 May 2009

Inghetata oferita de Univers

Aseara am terminat de citit "Secretele Mintii de Milionar", cartea lui T. Harv Eker. Si am mai gasit o povestioara plina de talc care merge foarte bine cu postarea de acum cateva zile. Si cred ca va va placea si voua :)

Image credits: SuperStock

"Imaginati-va ca mergeti pe strada cu un copil in varsta de cinci ani. Ii cumparati copilului un cornet cu o singura cupa de inghetata. Pe masura ce mergeti unul langa altul, observati cum cornetul de inghetata se inclina in manutele copilului si, dintr-o data, pleosc! Inghetata cade din cornet pe jos.

Copilul incepe sa planga, asa ca reveniti in magazin si, chiar in momentul in care sunteti gata sa cereti din nou, copilul observa o fotografie colorata a unui cornet cu trei cupe. Copilul arata entuziasmat catre reclama si striga: "Pe aia o vreau!"

Acum se pune intrebarea: dat fiind faptul ca sunteti o persoana draguta, iubitoare si generoasa, veti ceda si ii veti cumpara copilului cornetul cu trei cupe? Poate ca raspunsul dumneavoastra initial va fi: "Desigur!" Totusi, atunci cand se gandesc mai profund asupra acestui subiect, cei mai multi participanti la seminar raspund: "Nu". Pentru ca nu este cazul sa ii provocati copilului un alt esec. Cel mic nu se poate descurca nici macar cu o singura cupa, cum ar putea manui un cornet cu trei cupe de inghetata?

Acelasi lucru este aplicabil si atunci cand este vorba de univers si de dumneavoastra. Traim intr-un univers bun si iubitor, in care functioneaza regula: Pana nu-mi demonstrezi ca poti gestiona ceea ce ti-am dat, nu vei primi mai mult!"

43 comments:

Jacktels Kochbuch said...

Hallo Mugur,

eu zic cä are ceva si cu simtul nostru autofunctional de apärare. Vrem numai atuncia sä predäm ceva care stä sub Controlul nostru cind sintem siguri cä e pe miini bune.
Eu zic cä fiecare dintre noi sä identificä cu cea ce face si vede asta ca un Component al säu.Cu atit este mai greu sä de desprinzi de Componentul acesta.
Sint curios cum väd ceilalti Cititori.

Sie tie o Zi minunatä.

Salutäri din Nürnberg Jacob

Cristian Lisandru said...

Eu aş "risca", de ce să nu recunosc? Nu m-aş gândi imediat că i-aş provoca acelui copil o dezamăgire şi mai mare, ci aş prefera să-i ofer posibilitatea de a trăi o bucurie şi mai mare. Plus că nu este absolut obligatoriu ca îngheţata cu trei cupe să cunoască şi ea atingerea asfaltului. Am fi ca în povestea cu drobul de sare - poate va cădea. Dar dacă nu cade? Plecând de la ideea că se va întâmpla ceva "rău" am renunţa la multe decizii care se dovedesc, în ultimă instanţă, bune...

Mugur said...

Hallo Jacob,

Si eu cred ca, de cele mai multe ori, vrem sa predam ceva atunci cand suntem siguri ca e pe maini bune. Altfel, rezultatul ar putea fi unul dezastruos. Cum ar fi sa oferim o inghetata cu trei cupe unui copilas care nu poate tine in mana nici macar o inghetata cu doar o cupa?

Iar acesta e un mecanism dupa care functioneaza si Universul.

O zi frumoasa si cu soare.

Salutari din Bucuresti Mugur

Mugur said...

Cristian, marturisesc ca si eu am facut-o si o mai fac. Ma gandesc cateodata ca acel copil a scapat cornetul cu o cupa de inghetata accidental si ca se va descurca totusi cu o inghetata mai mare, cu trei cupe. Recunosc insa ca de cateva ori am provocat niste dezamagiri imense si ca acei "copii care vroiau o inghetata mai mare" mi-au reprosat ca am facut-o inadins, stiind ca nu vor putea duce acea inghetata mai mare. Mi-am facut mea culpa si, totusi, nu am invatat aceasta lectie prea bine. Si, desi stiu ca e bine sa nu ii dai omului mai mult decat poate duce, cateodata mai uit...

Jacktels Kochbuch said...

Hallo Cristian si Mugur,

eu zic cä din punkt de vedere strategic nu putem sä ne permitem asa un risc. Poate la Bagatele da, da in rest este cam tot timpul asa o Hotärire cu dureroase urmäri.

Salutäri Jacob

Mugur said...

Hallo Jacob,

Ai dreptate si, totusi, recunosc ca sunt situatii in care mai uit sau pe care nu le evaluez bine si, atunci, gresesc... Incerc sa fiu mai atent totusi.

Salutari Mugur

Lorena said...

Intr-adevar tu ai dreptate, insa un parinte vrea sa-i ofere copilului tot ce acesta doreste...si atunci nu se gandeste la consecinte, nu-i pasa daca al se va putea descurca sau nu, cum nici noua adultii nu prea ne pasa daca ne descurcam in anumite situatii...vrem acolo...sau vrem acel lucru...E bine sa incerci totusi...poate reusesti.Daca nu incerci, nu vei stii niciodata.

Adrian said...

daca fericirea copilului sta in cumpararea acelei inghetate, de ce nu? o clipa de fericire, poate pentru noi nu are folosul, trebuie oferita, atunci cand e nevoie si nu cand credem noi ca e nevoie, nu cred ca noi decidem ce il face pe altul fericit.

ajnanina said...

am stat sa privesc situatia si din punctul de vedere al copilului, si al adultului...

copilul din mine, in momentul in care si-a vazut inghetata pe jos n-a mai cerut alta... si a rabdat luni si ani cu dintii inclestati si pumnii stransi pana si-a putut lua singur... dar deja nu mai avea acelasi gust...

ca parinte, in fatza unui copil care imi cere mi-ar fi greu sa iau o decizie... dar i-as cumpara totusi o inghetata. una mica.

ajnanina said...

si acum, dupa ce am raspuns tot cu pumnii stransi, am recitit titlul... si mi-am dat seama ca Universul nu are nevoie sa-i demonstrez nimic... :) si nici eu nu am nimic de pierdut daca cer o inghetata :)
si am mai ras inca o data de incrancenarea mea inutila...

Leo said...

Mugur, daca ma pun in pielea copilului, ma gandesc ca eu as accepta orice inghetata din partea destinului - mai mare sau mai mica - numai inghetata sa fie ! Numai sa-mi dea, ma descurc eu cu manuitul... Inghetata mare as rasturna-o intr-un castron si as manca-o cu lingurita... :))

gabi said...

Da, si eu i-as cumpara inghetata pe care mi-ar cere-o fiindca secundele de fericire ar fi atat de pretioase incat ar diminua cu mult efectul deceptiei. Stii ca omul are tendinta sa dilate clipele de fericire :)
...pe de-o parte, pe de alta parte m-as gandi ca trebuie sa se obisnuiasca sa duca uneori mai mult decat poate pentru ca viata e plina de neprevazut si e foarte util sa fii "antrenat".
Dar, daca as gandi matur si rational, intr-adevar as aprecia ca poate manca o inghetata la cupa cu lingurita si nu la cornet :)
Imbratisari

Handesion said...

doar interesanta povestioara?
este o lectie de viata... un model de gandire pentru invingatori fie el pesimist sau optimist...
ideea da a munci ca sa dovedesti ceva, iar apoi cu siguranta sa stii ca vei primi in schimb ceea ceti doreai este un lucru remarcabil!!!!

Mugur said...

Lorena, sunt perfect de acord: daca nu incercam nu avem de unde sa stim daca vom reusi. Problema apare atunci cand, desi am incercat o data, continuam sa incercam si a doua oara folosind aceleasi mijloace si asteptand un rezultat diferit.

Mugur said...

Adrian, si eu cred ca daca fericirea copilului sta in cumpararea acelei inghetate, atunci cu cat mai multe inghetate cumparate, cu atat mai bine. Si totusi ce ne face sa ii cumparam copilului o inghetate cu trei cupe desi am vazut ca el nu poate tine in mana nici macar o inghetata cu o cupa? Probabil ca ne spuneam ca i-a cazut inghetata din greseala si nu admitem ca am gresit atunci cand i-am cumparat inghetata la cornet... Poate e mai sigur sa ii luam inghetata la cutie :)

Mugur said...

Ajnanina, cred ca Universul ne ofera atat de multe inghetate cate cerem noi :) Totul e sa nu le scapam pe jos :) Iar daca avem ceva de demonstrat, probabil ca e pentru sinele nostru... Rasul face bine la incrancenare. Stiu din proprie exerienta :)

Mugur said...

Leo, stiu cum este :) Si eu as accepta orice inghetata, oricat de mare. Si chiar daca as lua doar o gura din ea si apoi as scapa-o pe jos, tot as fi multumit :)

Mugur said...

Gabi, stiu ca tu ai face orice astfel incat copilul sa fie fericit. Presupun ca dupa ce i-ai lua de doua inghetata la cornet copilului si el ar scapa-o pe jos de fiecare data, nu ai mai continua sa ii iei. L-ai duce la cofetarie si i-ai lua inghetata acolo ca sa o manance la masa, cu lingurita :)

Mugur said...

Handesion, asa este, povestioara este, de fapt, o lectie de viata. Traim intr-un Univers care ne poate oferi toate chestiile de care avem nevoie si pe care ni le dorim. Si eu cred, exact asa cum spui si tu, ca avem lectii de viata pe care le invatam sau nu. Iar atunci cand ne-am invatat lectia, cand am facut pasi in directia dorita si am dovedit ca putem tine in mana un cornet cu 3 cupe de inghetata, Universul ne va oferi cate o inghetata cu 3 cupe ori de cate ori o vom cere.

Jacktels Kochbuch said...

Hallo Mugur,

Zilele astea ma-m impiedicat iaräsi de Thema . Noi cunoastem o Familie care are un Bäiat cu Downsyndrom.
Un copil minunat pentru cä el prin Boala lui si-a pästrat si o sä aibä mai departe toate viata , mai mult inocenzä ca si noi.
Acuma Bäiatul este si el la Virsta cind ceilalti pleacä de acasä si incep Viata lor. Copilul vrea acuma si el neapärat sä incapä Viata pe picioarele lui.
E frumos pe o parte cä copilul atita Ambitie are, pe altä parte sint acuma Pärintii tare ingrijorati de dezvoltarea asta.
Am gindit imediat la ce au scris Scriitorii de aicia si am data asa mai departe la Pärinti.Multumesc pe calea asta la cei care au fost de Pärerea cä toti am meritat mai mult.
Am reusit sä ii convig sä facä o Incercare si sä il ajute pe Copil sä isi meargä Drumul lui.
Chiar dacä Copilul nu o sä se descurce si o sä ii trebuiascä mai departe definitiv ajutor, nu poate sä zicä nimeni cä cineva ia pus o Piaträ in Drum.

Duminecä pläcutä vä doresc.

doareu said...

De ar fi asa usor, as fi avut o familie a mea. Imi doresc de cand ma stiu.
Sa mai sper ca voi "atrage " in viata mea omul potrivit?

ajnanina said...

a fost foarte buna.

Camelia said...

eu i-as explica copilului ca s-ar putea sa nu poata tina in mana asa o inghetata, si bineinteles ca nu ar crede iar eu i-as cumpara- o ca sa se convinga..pentru ca din experiente directe invatam nu? restul raman la nivel mental..
si i-as mai cumpara o dintr -un motiv: ca sa cresca de mic in ideea ca merita totul..

Călin said...

I-as explica fiului meu că o înghetată mai „înaltă” e mai greu de păstrat în cornet. Iar dacă as observa că si-o doreste cu adevărat as încerca ori să obtin un alt „suport”, de exemplu o cupă sau un pahar (cu conditia ca acesta să nu-i strice impresia artistică), ori să-l previn că a treia oară nu vom reface drumul, i-as expune, adică, riscurile, pentru ca să ia parte si el la decizie. Dar i-as cumpăra-o. Pentru că există detalii ale vietii de copil pe care le tii minte toată viata, care îti pot influenta traiul ulterior în cele mai neasteptate moduri.

Mikka said...

Salut, Mugur! Multumesc de inghetata cu trei cupe cu care imi deschizi saptamana. Eu, daca as fi in locul parintelui, si as fi tot atat de istet pe cat de generos sunt, as intelege ca nu poate duce singur o singura cupa, manutele sunt prea mici si nu sunt inca in stare... Dar, daca tot sunt istet, i-as lua una mare, cu trei cupe, si as gasi o modalitate prin care sa il ajut sa le pape cu placere. Fie cer o lingurita de la chiosc, si ii dau eu cu lingurita. Fie ma descurc, cumpar ori fac un alt cornet de hartie si pun cupele cate una, pentru micut... Nu stiu, sunt multe metode. Universul ne ofera dupa dorinta inimii noastre, nu dupa puterea maiinlior noastre. Dar el, fiindca ne iubeste, stie cum si cat putem, si ne ajuta sa manuim ce am cerut. Ori ne invata ca data viiotare sa ne folosim de anumite resurse - le da mereu si pe astea sau ne ajuta sa le gasim in noi- pentru a putea duce darul primit. La urma urmei, "Pe mine ma defineste Universul", spune Socrate, vanzatorul din statia de bezina, mare maestru al lui Dan, "The peaceful warrior"...

Mugur said...

Hallo Jacob,

Minunat! E tare frumos ca ai reusit sa-i convingi pe parinti ca fiecare dintre noi, inclusiv copilul lor, are dreptul la o viata pe propriile picioare. Toti avem dreptul sa incercam pentru ca altfel nu am stii niciodata cum ar fi fost daca...
Si chiar daca copilul va continua sa aiba nevoie de ajutorul parintilor, va stii cum este sa isi traiasca propria viata.
Toti meritam o sansa si chiar mai multe atat timp cat ne dorim sa facem ceva cu viata voastra si indiferent de cat de mult gresim sau nu atunci cand facem alegeri.

Iti doresc o saptamana minunata! Mugur

Mugur said...

Doareu, da, eu cred ca e bine sa speri si cred ca vei atrage in viata ta omul potrivit! Totul este sa fii deschisa si sa observi tot ceea ce ti se ofera. Cum ar fi daca ne-am dori sa intre aer iin casa si noi am lasa geamurile si usile inchise?
Ma gandesc ca s-ar putea sa te ajute un mic exercitiu pe care l-am auzit la un curs de la un tip care si-a gasit jumatatea atragand-o in viata lui. Cand ai timp si chef, asterne pe o coala de hartie toate calitatile pe care vrei ca jumatatea ta sa le aiba: de la caracteristici fizice si pana la trasaturi de caracter. Trece pe acea coala de hartie tot ceea ce iti vine in minte referitor la omul potrivit, asezand fiecare idee una sub cealalta. Oricat de multe! Tipul de care vorbesc a trecut pe acea lista aproape 100 de caracteristici. Si, in fiecare zi, uita-te la lista si mai taie cate o caracteristica care nu ti se mai pare atat de importanta. Continua tot asa pana cand ajungi la o lista de maxim 10 caracteristici. Exercitiul ajuta sa constientizezi ce fel de om iti doresti in viata ta iar cand el va aparea, vei stii ca este omul potrivit.

Mugur said...

Ajnanina, imi inchipui ca a fost buna. Si eu am baut inghetata zilele trecute :) Mi-am luat un frappe cu inghetata de vanilie si am amestecat pana cand inghetata s-a dizolvat si a de venit una cu cafeaua. Si a fost tare buna!

Mugur said...

Camelia, asa este. Cel mai bine invatam din experiente directe si pana cand nu gustam din inghetata nu stim daca ne place sau nu. Imi place tare mult atunci cand vad parinti care isi invata copiii de mici ca merita totul. Viata este facuta ca sa fie abundenta, fara sa fie plina de excese.

Mugur said...

Calin, daca as avea un copil, as proceda exact ca tine. I-as explica ce si cum si daca tot si-ar dori inghetata cu trei cupe, i-as cumpara-o. Mai bine sa isi aduca aminte ca nu a putut sa o tina in mana decat sa ii ramana gandul la ea.

Mugur said...

Salutare Mikka! Imi place tare mult modalitatea ta de a face ca acea inghetata cu trei cupe sa il bucure pe copil si sa nu ajunga pe asfalt. Si eu cred ca Universul ne ofera dupa dorinta inimii noastre si atunci cand vede ca e mai mult decat putem duce, urmatoarea "portie" se micsoreaza. Universul ne ofera o viata abundenta iar cat de abundenta este viata noastra tine de cat putem duce. Iar uneori gasim resurse sa ducem mai mult iar alteori nu... De aici apar si anumite oscilatii pe plus sau pe minus in diverse segmente ale vietii noastre. Iar Socrate, vanzatorul din statia de benzina e mai mare filosof! Imi place mult "Pe mine ma defineste Universul". Multumesc, Mikka.

Mikka said...

Mugur. Ma bucur a iti place de Socrate. Pe mine m-a cucerit Dan Millman, omul care chiar a trait o experienta transformatoare. Poate gasesti placere si in a citi cartea, aparuta la noi: "Calea luptatorului pasnic". Filmul, "The peaceful warrior", cu Nick Nolte, e si la noi, pe dvd...

Mugur said...

Mikka, saptamana asta, cand ajung din nou la Diverta, imi voi cumpara si cartea si filmul. Sau pe oricare dintre ele le gasesc. Sun sigur ca imi vor placea mult. Multumesc, Mikka, pentru informatie!

Mikka said...

Succes maxim, Mugur! Uite un hint: Cartea e aparuta la editura Mix, mai demultisor, e drept. Oricum, e mult mai buna decat filmul, desi nici acesta nu e de lepadat. A propos, am citit din urma postarea ta cu obicieiurle de citit... Fooooarte interesanta descriere! :))))Ea m-a "dat pe spate" mai mult decat procesul de lecturare, caci obiceiul tau de a citi imi este tare familiar... :)))

Mugur said...

Mikka, multumesc mult pentru hint. Acum ce-o vrea Universul sa-mi scoata in cale: cartea sau filmul. Ma bucur ca ti-a placut postarea cu obiceiurile mele legate de citit :)) Si ma mai bucur ca nu sunt singurul cu un astfel de obicei :))

Ala Oancea said...

Da ... pentru mine nu ar fi o decizie grea. De ce sa nu-i oferi posibilitatea experimentarii unui lucru nou ? Chiar daca acesta poate fi un esec. Fiecare esec este o experinta din care din care ai de invatat ceva.

Mugur said...

Ala, da, asa este, experimentarea lucrurilor noi ajuta la evolutia noastra. Si esecurile sunt bune pentru ca invatam din ele si stim apoi ce putem face diferit pentru a obtine rezultatul pe care ni-l dorim. Problema apare atunci cand continuam sa experimentam aceleasi lucruri care ne-au tot dus catre esec sperand ca vom obtine altceva.

DoarATAT said...

Hristos a Inviat !
Legat si de postarea de "ieri", cu frigiderul gratis, pentru cea de azi: Ma lasi sa imprumut cateva randuri? Mai ales ultimele doua ?
Oricum...o sa mai citesc de vreo 2~3 ori, ca sa "ma patrunda" bine !
Dar cartea, poti sa mi-o imprumuti ? Am si eu carti care te-ar putea interesa...sa te imprumut!
TEEEEE rooo o og !
ADEVARAT A INVIAT !

Mugur said...

Cornel, sigur, poti imprumuta cele cateva randuri care ti-au placut mai mult!
O zi minunata!

DoarATAT said...

Hristos a Inviat !
Multumesc!
Pana la urma am intrat si pe ToateBlogurile.ro; acum de "acolo" comentez. Nu sunt inca lamurit cu unele aspecte, cum ar fi: punctajul ZeList pt. blogul meu, ramane al "meu" sau devine al lor, avand adresa lor?
ADEVARAT A INVIAT !

Mugur said...

DoarATAT / Cornel, si eu sunt inscris pe ToateBlogurile.ro numa ca intru destul de rar acolo. In ceea ce priveste punctajul pe Zelist pentru blogul tau, el este calculat in functie de blogurile si site-urile care contin link catre tine si care sutn inscrise si ele pe Zelist. Din ce am observat eu, Zelist e doar o forma de boost-are a ego-ului personal (de aici si prostia cu "sunt mai tare decat XX % bloggeri" :)) si mai putin un mijloc de generare de trafic.

DoarATAT said...

Hristos a Inviat!
Eu sunt in cautare de tot ce ma poate face ACTIV, iar de cand am intrat pe ZeList, m-am straduit...sa-mi cresc EFICIENTA. Nimic nu-i perfect si Nimeni, dar cel putin nu te obliga la "concesii", cum am pe "C.R" unde "ingadui" un "Travian" in schimbul unui Gadget. Si stiu ca acel "spam", sau ce o fi, deranjeaza multa lume, inclusiv pe mine. La atii e mai rau, nici nu pot intra la ei sa citesc ceva...tot timpul il pierd cu anularea "spamului" LOR (sau ce-o fi). Uneori este nevoie si de ETALOANE STRAINE, eu le am pe ale mele, cine "citeste" la mine STIE. Seamana cu ale lor.
Apropo, cautand la tine locul unde am mai comentat, am avut impresia ca-mi anulezi comentariile. DAR NU ! EU citisem TOATE articolele, dar nu la toate am lasat comentariu. Nu ca n-as fi avut CE, dar, cateodata SUNT foarte presat de timp ! Ca si acum (vezi ce ora este; trebuia sa fiu la servici), de altfel . Cautam un raspuns din partea ta. Eu cateodata uit sa mai raspund la mine, pentru ca "raspund" prin prezenta la cel care a comentat la mine . Te iubesc ! Transmite, te rog, salutari si urari de bine si celorlalti "Pupaciosi": Madalina, ajnanina...si daca permiti:
Draga Cristi Lisandru, cand e GATA "curatenia" ? Oricum nu va raspunde, nu mai trece pe aici, e prea departe in timp.
ADEVARAT A INVIAT !

Mugur said...

DoarATAT, e bine sa fii activ pentru ca atunci cand cauti si gasesti. Si atunci ne "intalnim" cu diverse aspecte pe care nu le cunoastem si pe care, pe moment, nu le intelegem. Si, totusi, cautand si mai mult, ajungem sa gasim aspecte similare cu ceea ce stiam si sa completam puzzle-ul.
Si Pupaciosii te saluta cu drag!