Friday, 5 June 2009

Primele chestii din viata-mi

Am preluat de la Madelaine o leapsa interesanta :)

Tell me about your first...

CAR Prima mea masina a fost o bicicleta cu patru roti :) Deoarece echilibristica nu mi-a fost vreodata a doua natura :), prima mea bicicleta avea, pe langa cele doua roti, inca doua roti mici atasate in spate pentru a ma ajuta sa imi tin echilibrul. Aveam vreo patru ani si imi placea sa ma dau cu bicicleta prin curte si claxonam pe toti pietonii imaginari pe care ii intalneam :) Si nu va puteti imagina ce tiuit avea claxonul :)))

Image credits: Toxel.com

TRIP WITHIN BORDERS Am plecat cu bunicii undeva la munte si acolo am vazut pentru prima data o vaca. Nici acum nu am vreo explicatie cum de a reusit vaca aceea sa ma fascineze, dar stiu ca l-am rugat pe bunicul sa o luam cu noi acasa :) Nu a reusit sa ma convinga decat atunci cand mi-a spus ca vaca nu incapea in masina si ar fi murit de istovire daca ar fi trebuit sa alerge dupa masina pana la Bucuresti. Cateva zile mai tarziu, bunicul mi-a facut o surpriza si mi-a cumparat o vaca teleghidata pe care o scoteam in parc sa pasca deoarece mi-era teama ca ii va manca florile bunicii din curte :)))

TRIP ABROAD A fost o experienta tare interesanta pentru ca am fost in tabara la mare in Bulgaria, la Nisipurile de Aur, si eram singurul care vorbea limba. Iar intr-una din zile urma sa facem o excursie pana la manastirea sapata in stanca Aladja. Insotitorii m-au desemnat pe mine conducator de grup :) Eram un copil destul de sfios si, dupa ce i-am purtat pe drumul cu indicator, la un moment dat, la o rascruce, nu am mai stiut pe unde sa o iau si mi-a fost jena sa intreb pe cineva. Asa ca am continuat pe un drum care nu era cel bun :)) Dupa vreun sfert de ora mi-am luat inima in dinti si am intrebat un trecator cum se ajunge la manastire. Bineinteles ca a trebuit sa ne intoarcem :) Imaginati-va o omida gigantica formata din copii galagiosi, flancata de cativa insotitori adulti, care face stanga imprejur :))) Nu stiu de ce, dar nimeni nu a comentat si nimeni nu m-a intrebat cum de ne intoarcem din drum :)))

PET Primele mele animale de casa au fost doua gaini pitice primite de bunici. Erau pline de energie si scurmau dupa rame peste tot, inclusiv prin straturile de flori ale bunicii :)) Nu mai vorbesc de galagia pe care o faceau dimineata imediat ce rasarea soarele :)) Asa ca, la un moment dat au disparut fara urma. Nici acum nu stiu daca au aterizat in farfurie sau prin vreo alta curte :))

CRUSH Semana cu Alba ca Zapada numai ca avea ochii verzi. Si nu avea ochi si pentru mine desi faceam toate giumbuslucurile posibile, doar in maini nu am mers pentru ea :))) La un moment dat am pierdut legatura, dar ne-am regasit ulterior. Mare minune Internetul asta :))

DISCOVERY Prima mea decoperire a fost una fascinanta. Intr-o dimineata am gasit un liliac fara suflare langa garajul bunicului. Probabil ca i se dereglase radarul si se izbise de tabla garajului. Am inceput sa strig prin curte: "Soarece zburator! Soarece zburator!". Bineinteles ca am intrebat cum de soarecele asta avea aripi si, cum nu am inteles ca era altceva, adica un liliac, bunica, exasperata de intrebarile mele, mi-a spus ca asa arata soarecii din biserici :))) Si mult timp am fost convins ca soarecii din biserici au aripi :)))

JOB In primul an de facultate mi-am dorit sa lucrez. Bani aveam deoarece imi trimiteau ai mei si aveam si doua burse :)) Am ajuns sa lucrez pentru un ziar care avea un obicei tare interesant: in fiecare dimineata, cand se facea sedinta de redactie, toata lumea primea o cafea si o tigara :))) Dupa ce am incercat sa pufai din acea tigara de dimineata si, absolut de fiecare data, efectul era ca ma inecam, am renuntat sa mai incerc si ofeream tigara colegilor care fumau. Erau inca vremurile in care norii de fum pluteau prin redactii :)))

IDOL Profa de engleza a fost primul meu idol. Iar asta e o poveste usor masochista :))) Profa era ferm convinsa ca fac cu cineva meditatii la engleza (considera ca nivelul meu de cunostinte este obtinut cu ajutorul unui alt profesor) si, dupa ce si-a tot oferit serviciile de meditatoare iar eu am tot refuzat spunandu-i ca nu fac meditatii la engleza, femeia a ajuns sa se considere o victima a discriminarii :)) Si incepuse sa ma asculte la fiecare lectie doar, doar ma prinde cu ceva si imi scade nota :))) Culmea e ca mie imi placea :))) Consideram ca imi acorda mai multa atentie decat celorlalti elevi :))) Eram masochist fara sa stiu :))

CREATION Prima mea creatie a fost un avion de hartie facut dupa instructiunile dintr-o carte pentru copii. Si, desi am urmat intocmai desenele care aratau cum se face, avionul meu nu vroia sa zboare. Il tot aruncam in aer si el continua sa cada in bot, fara sa planeze nici macar pentru o secunda. Va mai aduceti aminte de reclama aia ciudata la o ferma de pui? Cu un copil care arunca in aer un pui curatat de pene si spune: "Zboara puiule, zboara!". Iar bucata aia de carne cade fara viata pe jos? Ei bine asta e scena cu avionul meu de hartie. Zboara avionule, zboara! :)))


Dau leapsa mai departe tuturor celor care vreti sa povestiti despre primele chestii din viata voastra :)

31 comments:

Cristian Lisandru said...

Frumoasă leapşă. Bicicleta m-a bucurat şi pe mine într-o perioadă a copilăriei, mai ales că aşteptasem un pic până să o primesc. Dar cea mai mare bucurie a fost chitara. Prin clasa a treia am primit-o şi de atunci a devenit instrumentul meu preferat, modalitatea perfectă de a uita de toate prin cântec...

Radu said...

Eu nu am avut bicicleta :( . am crescut mai mult la Carei,pe meleaguri frumoase, si mai mereu eram nevoit sa cer de la cineva bicicleta sa ma dau si io.
Dar mai apoi..pe la 10 ani am avut skateboard, si am fost foarte fericit. :P

mihaella said...

Parintii ne cumparau mingii mereu.Ne jucam cu placere.Sora-mea,mai mare cu vreo 6 ani,dupa ce spargea mingea in trandafiri imi spunea"nu-i spune mamei ca am spart mingea!".Salutul meu catre mama,cand venea franta de la serviciu,era cu mare voiosie"mama stii?Lory nu a spart mingea!".

Kami said...

M-am amuzat pe cinste citind povestioarele tale si mi-am amintit de peripetiile copilariei mele.
Thank you for sharing this wonderful gift! :)

Leo said...

Bine te-am regasit, Mugur.
Am citit pe nerasuflate amintirile tale. Imi plac oamenii care au ce povesti.
Vorbesti bulgareste ?!?!?... Sau n-am inteles eu bine ?

Geocer said...

Mie mi-a placut povestea cu vaca si cea cu profesoara !

ajnanina said...

frumoase povesti... cred ca o preiau si eu... desi ciudat cat de putine imi amintesc...
probabil ca primele nu sunt neaparat primele, ci doar primele constiente :)

Mugur said...

Cristian, si pentru mine bicicleta a fost una dintre minunile copilariei :) Si intotdeauna mi-am dorit sa cand la chitara numai ca sunt complet afon :) La orele de muzica, proful ma asculta doar teorie astfel incat sa nu chinuie urechile colegilor :) Cred ca pana la urma as fi reusit sa invat sa cand la chitara numai ca as fi facut-o mecanic si am preferat sa ma opresc... Asa ca te invidiez ca poti canta la chitara :)

Mugur said...

Radu, super! Am incarcat sa ma dau si eu cu skateboard-ul numai ca nu prea mi-a iesit :) Acum mai ies in parc cu rolele si e super :)

Mugur said...

Mihaella, copiii sunt minunati si eu o inocenta proprie varstei :) Imi aduca aminte ca si eu faceam la fel cand eram copil si spuneam chestii de genul "Mami, sa stii ca nu am spart X sau Y" :)

Mugur said...

Kami, ma bucur ca am reusit sa te amuz in pauza ta de lucru :) Sincer sa fiu, si eu m-am amuzat in timp ce imi aduceam aminte de diverse momente din copilarie si le scriam :)

Mugur said...

Leo, bine te-am regasit si eu :)
Cu totii avem chestii atat de frumoase de povestit. Ma bucur ca ti-au placut amintirile mele din copilarie :)
Da, vorbesc bulgareste de mic. Bunicul, Dumnezeu sa-l odihneasca!, era bulgar. Iar dupa liceu m-am mutat in Bulgaria unde am facut facultatea si niste masterate. Asa ca am locuit cativa ani buni in Sofia. Si inteleg si ceheste desi nu pot vorbi :) In vacantele de vara din timpul facultatii mergeam cate o luna la Praga :)

Mugur said...

Geocer, ma bucur! Si acum mai am inca in minte imaginea vacii :)

Mugur said...

Ajnanina, ma bucur ca ti-au placut povestile.
Si de-abia astept sa iti citesc amintirile din copilarie :)
Iar farmecul lor este acelasi indiferent daca sunt primele primele sau primele constiente :)

Kami said...

E o pauza mai lunga dupa cum ai observat probabil la cat te-am spamat :)

Leo said...

Esti plin de surprize... :)

Kami said...

Corect Mugur, plus ca inconstientul stie sa ni le aminteasca pe cele potrivite in momentul potrivit, eu cel putin asta cred :)

Mugur said...

Kami, mie imi plac pauzele mai lungi :) Chiar in acest moment ma bucur si eu de una si citesc comentariile tale :)

Iar apropo de amintiri si eu cred ca inconstientul ni le aduce la suprafata pe cele mai bune la momentul potrivit :)

Mugur said...

Leo, multumesc :)

adizzy said...

frumoasa incursiune in viata ta, frumos..asta e o leapsa de gandit asupra ei ca nu imi amintesc spontat tot ..:)

Mugur said...

Adizzy, multumesc :)
Si eu am crezut la fel si, atunci cand am inceput sa scriu, au inceput sa imi apara si amintirile :)

ajnanina said...

ok, mi-am scris si eu memoriile :)

gabi said...

La unison cu fetele dinainte, admir si eu clipele de magie pe care ni le-ai relevat. Dulci si aromate :)
Wonderful life!

Mugur said...

Ajnanina, tocmai ti-am citit amintirile din copilarie si mi-au placut tare mult :)

Mugur said...

Gabi, multumesc :) Copilaria are intotdeauna un parfum anume! Si e si dulce si aromata :)

adriana said...

povestea mea cu bicicleta, cred ca ti-o amintesti...o sa incerc sa-mi amintesc si eu celelalte prime dati...cred ca va fi un remember bine venit...

Mugur said...

Adriana, imi amintesc povestea ta cu bicicleta. Cred ca bicicleta este un alement important al copilariei multora dintre noi :)

impartialul said...

este una dintre cele mai proaste reclame ever. te ingrozesti cind vezin asemenea orori

Madelaine said...

Super si funny in acelasi timp! Ms frumos pt onorare!

Mugur said...

Impartialule, sunt doar pe jumatate de acord cu tine :) Reclama este intr-adevar foarte proasta ca si idee si, totusi, din cauza ca e atat de proasta, m-a amuzat teribil :) Iar copilul e genial cum arunca puiul in sus si isi doreste sa zboare :) Cand am vazut prima oara reclama asta mi-am adus aminte de primul avion de hartie facut de mine si cum ma chinuiam sa il fac sa zboare :) Asa ca empatizez cu pustiul din reclama :) De-aia am si postat-o pe blog :)

Mugur said...

Madelaine, multumesc! M-am straduit sa scriu si eu ceva la fel de super si de amuzant ca ceea ce ai scris si tu.