Cum sa-i emotionezi pe oameni cu povestea ta / How to move people with your story

English version follows below

Care este factorul care face ca povestea pe care o spunem sa aiba impact? In cele aproape 4 minute, Lisa Nichols dezvaluie ingredientul secret si anume: nivelul de profunzime si de vulnerabilitate la care suntem dispusi sa ajungem cu povestea noastra.

O poveste in care faptele sunt expuse fara prea multe detalii personale este doar o poveste limitata. Povestea pe care o aratam este cea in care dezvaluim detalii personale legate de ceea ce am trait in acele momente, ceea ce am vazut, am simtit si am gandit atunci. Povestea aratata este precum un film pe care il naram si care produce reactii.

Daca vrei ca povestea ta sa aiba impact, te invit sa o urmaresti pe Lisa Nichols dezvaluind cum anume faci o poveste sa nu fie doar spusa, ci sa fie impartasita de ceilalti, indiferent daca contextul este unul personal sau profesional.

What is the factor that makes our story to be impactful? In just four minutes, Lisa Nichols reveals the secret ingredient: the level of depth and vulnerability we are willing to go to with our story.

A story, in which facts are presented without too many personal details, is just a story with limits. When we show a story, we reveal personal details about what we experienced in those moments, what we saw, felt or thought back then. The story we show is like narrating a film, which creates reactions.

If you want your story to be impactful, I invite you to watch Lisa Nichols revealing how to turn a told story into a shared one by your audience, no matter the context, either personal or professional.

Donna Eden - rutina pentru energizarea zilnica / Donna Eden’s daily energy routine

English version follows below

De cateva zile, practic rutina pentru energizarea zilnica a Donnei Eden si rezultatele sunt uimitoare. De aproape 40 de ani Donna Eden preda cursuri despre modalitati energetice prin care corpul isi poate restabili sanatatea si vitalitatea, in mod natural. Mai multe informatii despre Donna Eden gasiti aici: www.edenenergymedicine.com

Rutina pentru energizarea zilnica prezentata de Donna Eden contine 8 exercitii si dureaza 6-7 minute:

1. The Four Thumps: impamantare, mai multa vitalitate, activare sistem imunitar, procesare mancare / toxine

2. The Crossover Shoulder Pull: energie si claritate a mintii, sanatate mai buna

3. The Cross Crawl: curgerea energiei prin corp

4. The Wayne Cook Posture: destresare si calmare emotii

5. The Crown Pull: gandire clara, ameliorare dureri de cap

6. Connecting Heaven and Earth: energie vindecatoare pentru corp, eliminare toxine

7. The Zip Up: protectie pentru energia negativa exterioara

8. The Hook Up: spirala energetica care ajuta toate celelalte sisteme energetice din corp

In video-ul de mai jos, puteti urmari prezentarea exercitiilor facuta chiar de catre Donna Eden.

Some days ago I started Donna Eden’s daily energy routine and the results are amazing. For some 40 years Donna Eden has been teaching people how to work with the body's energy systems to reclaim their health and natural vitality. For more information on Donna Eden, click here: www.edenenergymedicine.com

The daily energy routine presented by Donna Eden contains 8 exercises and takes some 7 minutes:

1. The Four Thumps: grounding, more vitality, activation of immune system, for processing of food / toxins

2. The Crossover Shoulder Pull: energy & clarity of mind, better health

3. The Cross Crawl: flow of energy in the body

4. The Wayne Cook Posture: de-stressing and calming of emotions

5. The Crown Pull: better thinking, getting rid of headache

6. Connecting Heaven and Earth: healing energy for the body, getting rid of toxins

7. The Zip Up: exterior negative energy protection

8. The Hook Up: spiraling energy aiding all other energy systems in the body

In the video below, you can watch Donna Eden doing the exercises.

O noua formare Consilier pentru dezvoltare personala cod COR 242324 incepe in Bucuresti in februarie

In prima parte a lunii februarie, mai precis in data de 12 februarie, incepem la Bucuresti o noua formare acreditata Consilier pentru dezvoltare personala cod COR 242324. 

Aceasta ocupatie noua in Romania se potriveste acelor persoane care isi doresc sa invete cum anume pot lucra cu clienti ale caror situatii problematice au o intensitate mica spre medie (situatiile problematice cu intensitate mare sunt de competenta psihiatrilor sau a psihoterapeutilor clinicieni specializati in trauma respectiva) si cu clienti care isi doresc performanta (activitatea de coaching).

Este o formare completa si reala (150 de ore sub supervizare directa si in mod autonom) care se desfasoara pe parcursul a cinci module.

Daca vrei sa afli mai multe informatii despre ce anume presupune aceasta formare acreditata de catre Autoritatea Nationala pentru Calificari, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si Ministerul Educatiei Nationale, te invit sa accesezi Formare acreditata Consilier pentru dezvoltare personala cod COR 242324.

Ultima zi pentru inscrieri este 7 februarie.

De ce nu ma cheama la interviu? Si, daca ma cheama, de ce nu ma angajeaza?

Impreuna cu doi colegi facem parte dintr-un program integrat de dezvoltare personala care se adreseaza celor in cautarea unui loc de munca. Nu o sa intru in prea multe detalii despre programul care include atat workshop-uri, cat si sesiuni de consiliere pentru dezvoltare personala de grup, ci o sa trec direct la subiect.

Multi dintre cei in cautarea unui loc de munca au cel putin doua intrebari: "De ce nu ma cheama la interviu?" si "De ce nu trec de primul interviu?". O sa adresez cele doua intrebari, din perspectiva angajatorului / recrutorului, astfel incat informatia sa ajunga la cat mai multi dintre cei in cautarea unui loc de munca. Bineinteles, sunt doar cateva idei si, daca chiar vrei sa schimbi ceva, te invit sa cauti si alte materiale pe Internet care sa iti aduca informatii si din alte perspective.

"De ce nu ma cheama la interviu?"

Prima selectie a candidatilor pentru un job se face pe baza CV-ului si a scrisorii de intentie.

• Cum imi fac CV-ul?

- este nevoie ca textul sa fie scris intr-o romana fara greseli gramaticale si cu diacritice (valabil pentru oricare dintre limbile in care este scris CV-ul; rugati pe cineva sa va revada CV-ul pentru ca inca o pereche de ochi poate face minuni :)

- este nevoie ca CV-ul sa fie scris in limba anuntului de recrutare (daca anuntul este in limba romana, si CV-ul este nevoie sa fie scris in limba romana; la fel si pentru orice alta limba: franceza, engleza, germana, italiana, etc)

- este nevoie ca structura CV-ului sa usureze munca recrutorului (iti sugerez formatul EUROPASS deoarece este simplu, curat si usor de citit)

- ordinea sa fie cronologica (cele mai recente locuri de munca, studii etc. sa apara primele)

• Ce anume trec in scrisoarea de intentie sau "cover letter" cum o mai numesc unii?

- o formula de adresare (generala daca nu stiu cui anume ii trimit scrisoarea de intentie - Stimata Doamna / Stimate Domn, sau specifica daca stiu numele persoanei la care ajunge)

- o formula de incheiere politicoasa, care sa includa si numele aplicantului (primim si scrisori de intentie nesemnate - in formatul electronic numele tine loc de semnatura)

- pentru structura scrisorii de intentie recomand tot varianta EUROPASS

- dorinta / pasiunea voastra de a lucra pentru compania X se "vede" din continutul scrisorii de intentie si nu dintr-un text general copiat de pe vreun site de recrutare / HR; de aceea, scrisoarea de intentie se personalizeaza pentru fiecare  job/companie in parte. Scrisoare de intentie face diferenta :)

"De ce nu trec de primul interviu?"

Sunt cautate si persoane care sa aiba cunostinte si abilitati specifice postului respectiv, insa cel mai sunt cautate persoane cu atitudinea potrivita. Este foarte usor ca o persoana sa dobandeasca cunostinte si abilitati la locul de munca, insa este foarte greu ca o persoana sa isi schimbe atitudinea.

Orice angajator/recrutor se asteapta ca cei care candideaza pentru un loc de munca sa aiba o atitudine deschisa, pozitiva, prietenoasa, proactiva si, in special, asertiva. Este exact genul de atitudine pe care ne-o dorim si de la familie, prieteni si persoane apropiate :)

Deoarece despre atitudine as putea vorbi cu orele, pentru eficienta, o sa ma rezum doar la asertivitate.

Din perspectiva asertivitatii, exista trei tipuri de atitudine: agresiva, pasiva si asertiva. Cei cu atitudine agresiva se gandesc doar la nevoile lor si nu sunt interesati de nevoile celorlalti. Cei cu atitudine pasiva se gandesc doar la nevoile celorlalti si nu iau in calcul si nevoile proprii. Iar cei cu atitudine asertiva au tot timpul in vedere cum anume nevoile lor se intersecteaza cu nevoile celorlalti.

Nimeni nu angajeaza persoane cu atitudine agresiva decat daca, de exemplu, ii trimit sa vanda periute de dinti la metrou si nu sunt interesati ca cei care cumpara acele periute de dinti sa le devina clienti stabili.

Sunt angajati cei cu atitudine pasiva doar daca locul de munca nu presupune interactiunea cu clienti / persoane exterioare companiei si fisa postului presupune activitati de rutina, repetitive, care nu necesita prea multa gandire sau actiune din partea angajatului.

Cu totii ne dorim angajati, colegi si/sau sefi cu atitudine asertiva pentru ca este cel mai usor de lucrat cu astfel de oameni.

Daca nu iti dai seama ce fel de atitudine ai, intreba persoanele care te cunosc :)

Inca un aspect important este ascultarea activa (intentia este de a intelege si receptiona corect mesajul primit si nu aceea de a raspunde). La interviuri ni se intampla de multe ori sa intrebam ceva si sa primim un raspuns care nu are legatura cu intrebarea pentru ca cei intervievati au in minte o lista de raspunsuri invatate pe dinafara si, in loc sa asculte si sa auda intrebarea, in mintea lor ruleaza ideea de cel mai potrivit raspuns. 

Cateva preconceptii care genereaza bariere in cautarea unui loc de munca

"Piata muncii din orasul X este suprasaturata.", "Sunt prea batran/a pentru a mai fi angajat/a de cineva.", "Am prea multa/putina experienta." Daca gandim astfel, poate ca a venit momentul sa ne schimbam perspectiva si sa ne intrebam "Ce pot eu sa fac?" Iar daca te afli printre cei care raspund "Nimic!", poate ca inregistrarea video de mai jos iti va aduce o noua perspectiva.

Acest simplu truc mental poate incetini timpul

The following text in Romanian is the translation of an article in English, which you can find here. 

Puteti citi materialul de mai jos si in engleza aici.

Te-ai intrebat vreodata de ce timpul pare sa se accelereze cu cat inaintezi in varsta si devii mai ocupat? Raspunsul este simplu: probabil pentru ca nu mai esti chiar atat de atent.

Cei mai multi dintre noi cunosc bine acest sentiment: pe masura ce crestem si ne umplem zilele cu si mai multe treburi, timpul pare sa zboare din ce in ce mai repede. Desigur, stim ca timpul se misca in acelasi ritm ca si atunci cand eram copii, cand zilele lenese de vara pareau sa se intinda pana la infinit. Dar ceea ce s-a schimbat este percepția noastra cu privire la timp. Conform unei cercetari neurostiintifice expusa recent in revista Inc., modul in care creierul percepe trecerea timpului determina daca zilele noastre par a fi relaxant de lungi sau scurte si agitate - iar aceasta este ceva ce putem controla intr-o oarecare masura. Fiind atenti si observand in mod activ lucruri noi, putem incetini trecerea timpului.

Articolul din revista Inc. face trimitere la profilul aparut in 2011 in New Yorker al lui David Eagleman, un neurolog care studiaza perceptia timpului si numeste timpul ”o chestie elastica” care se schimba in functie de activitatea mentala. In articolul din revista Inc. este subliniat acest pasaj scris de catre Burkhard Bilger:

“Cu cât este mai detaliata activitatea memoriei, cu atat mai mult pare sa dureze momentele. "Astfel se explica cum de noi credem ca timpul trece mai repede pe masura ce imbatranim" spune Eagleman - de aceea verile din copilarie pareau sa nu aiba sfarsit, in timp ce acum varsta trece pe langa noi in timp ce noi motaim. Cu cat devine mai familiara lumea, cu atat creierul stocheaza mai putina informatie iar timpul pare sa treaca mai repede.”

Cercetarea facuta de catre Eagleman a tinut prima pagina a ziarelor. Am tot auzit zicala, "Zilele sunt lungi, dar anii sunt scurti.” Si este adevarat: in cazul evenimentelor foarte familiare - cum ar fi drumul de dimineata catre serviciu - ai putea descoperi ca, desi pare ca nu se mai termina atunci cand esti prins in trafic în timp ce stai în trafic, atunci cand privesti in urma, de-abia iti mai aduci aminte cum a trecut timpul. Potrivit lui Eagleman, asta  se intampla pentru ca creierul tau nu mai inregistreaza prea multe informatii noi. Blogul Lifehacker a scris un articol cu trimitere la o postare de pe blogul Big Think despre Eagleman, explicand de ce o activitate obisnuita care pe moment pare a fi plictisitor de lunga, ulterior pare ca ar fi trecut intr-o clipa.

"Motivul este ca nu ai inregistrat imagini noi in timpul calatoriei”, scrie Eagleman. "Nu s-a intamplat nimic nou. Nu au existat evenimente si, de aceea, cand privesti in urma, nu ai ce sa-ti amintesti.”

Jurnalista britanica Claudia Hammond a reiterat ideea ca input-ul pe care il primeste creierul nostru in fiecare moment poate crea o "bucla temporala". Intr-o recenzie a cartii ei aparuta in revista, "Deformarea temporala: descifrarea misterelor perceptiei asupra timpului", se explica:

"Oamenii par a procesa lumea in segmente de trei secunde (cat dureaza o strangere de mana, lungimea sunetului enervant pe care il scoate calculatorul atunci cand porneste, sau periodicitatea ritmului vorbirii) si dezvoltam o senzatie cu privire la modul in care aceste segmente se sincronizeaza cu timpul aratat de ceas. Timpul se poate deforma atunci cand creierul nostru primeste un input mai mic sau mai mare decat de obicei într-un interval de trei secunde. (De exemplu, timpul incetineste atunci cand esti pe cale sa faci un accident cu masina, dar poti pierde cu ușurinta o zi intreaga uitandu-te la tot felul de chestii pe YouTube.)"

Deci, care este solutia la problema ca timpul trece prea repede? Fa mai multe sau, mai degraba observa mai mult. Cu siguranta nu este o idee noua: esenta mindfulness - o practica cu radacini in vechea filosofie budista care devine din ce in ce mai populara in lumea occidentala - este cultivarea unei atentii focusate pe aici si acum, despre care stiinta a demonstrat ca poate ajuta creierul nostru sa stocheze mai multe informatii si, prin urmare, sa modifice perceptiile noastre despre cat de repede trece timpul.

"Practica mindfulness permite oamenilor sa aprecieze mediul care ii inconjoara si poate conduce la senzatia ca timpul trece mai incet," spune pentru Huffington Post Dr. Steven Meyers, psiholog clinician si profesor de psihologie la Universitatea Roosevelt din Chicago. "Acordand atentie evenimentelor care sunt placute sau interesante, cu siguranta ne imbunatatim starea de spirit si putem savura experientele pozitive."

Cercetarea facuta de Eagleman sustine ideea ca, acordandu-ne timp pentru a fi atenti si concentrandu-ne pe deplin asupra momentului prezent - cu alte cuvinte, observand in mod activ lucruri noi - putem de fapt sa incetinim perceptia noastra cu privire la trecerea timpului. Si, in acelasi mod, o atentie care rataceste poate crea cu usurinta senzatia ca pierdem ore, zile si luni. Meyers explica faptul ca incercarea de a evita sa trecem prin rutina de zi cu zi pe pilot automat ar putea fi cel mai bun mod de a face ca timpul sa nu mai zboare.

"Timpul poate trece pe langa noi pentru ca noi trecem orbeste prin rutina zilnica” spune el. "Exista o serie de remedii pentru aceasta situatie. Unele persoane pot avea un sentiment de implinire daca isi stabilesc obiective personale si lucreaza pentru a le pune in practica intr-un mod constient. Altele pot avea nevoie sa fie cu ochii in patru pe parcursul anumitor evenimente - de exemplu sa aprecieze comportamentul plin de bunatate al unei alte persoane - pentru a marca trezerea timpului."

S-a demonstrat, de asemenea, ca cultivarea mindfulness printr-o practica de meditatie reduce nivelul de stres, stimuleaza functiile cognitive si imbunatateste memoria si atentia. De asemenea, s-a docedit ca terapia pe baza de mindfulness este un remediu eficient pentru depresie si anxietate.

"Atentia este adesea afectata la persoanele care sufera de stres sau depresie - mintea lor rataceste in timp ce ei isi rumega problemele, ceea ce le poate agrava si mai mult situația." spune Meyers. "Cercetarea (privind perceptia timpului) evidentiaza inca un beneficiu al practicii mindfulness: ne permite sa apreciem mai bine evenimentele si oamenii din jurul nostru, fara a mai avea senzatia ca ne traim zilele intr-o ceata.”

Sa ma salveze cineva! Oricine!

Sunt printre fericitii care se duc la serviciu de placere iar motivul principal este ca imi face placere sa lucrez cu oameni. Si, chiar daca uneori nu am timp sa plec in vacanta exact atunci cand imi doresc pentru ca am o activitate intensa (cum s-a intamplat si in aceasta vara), nu am senzatia ca ma duc la serviciu, ci ca sunt intr-o vacanta activa :)

Insa nu am de gand sa va povestesc cat de misto este sa lucrezi cu oamenii in sesiuni individuale sau de grup de coaching sau de consiliere pentru dezvoltare personala sau pe parcursul sesiunilor de formare, training sau workshop-uri. O sa va povestesc insa despre o anume tipologie de clienti care vin la cursuri sau coaching in speranta ca cineva, oricine, ii va salva. Daca esti trainer, psiholog, coach sau consilier pentru dezvoltare personala, ii vei recunoaste si tu. Iar daca esti unul dintre acesti clienti, poate ca iti vei recunoaste tiparul si poate ca vei decide sa schimbi ceva.

Salveaza-ma de mine insumi/insami

Cu totii avem probleme pentru ca traim intr-o lume a dualitatii (cu bine si cu rau, cu frumos si cu urat, cu chestii care ne plac si chestii care ne displac), o lume care se afla intr-o continua miscare si schimbare. Ceea ce este diferit insa este modul in care fiecare dintre noi percepe aceasta realitate externa si o transforma intr-o realitate interna.

Unii dintre noi suntem constienti ca efectele exterioare sunt rezultate ale gandurilor, sentimentelor si actiunilor proprii si, ori de cate ori ceva exterior poate fi schimbat sau imbunatatit, actionam. Avem ceea ce se numeste inteligenta intra-personala (daca acele aspecte se refera la relatia cu noi insine) si/sau inteligenta inter-personala (daca acele aspecte se refera la relatia noastra cu ceilalti).

Mai exista insa o categorie de oameni care nu sunt foarte in contact cu ei insisi (sau poate nu sunt deloc) si care cauta sa fie "salvatati" de altii. Asteapta ca un curs sau o serie de sesiuni de psihoterapie, consiliere pentru dezvoltare personala sau coaching sa le schimbe viata fara ca ei sa faca nici cel mai mic efort. Se plang ca au probleme pe care nu le pot rezolva insa nici nu fac nimic in aceasta directie. Asteapta sa fie salvati.

Aceste "victime" isi cauta un "salvator" care sa faca toata munca in locul lor, neintelegand ca nimeni nu are cum sa le traiasca viata in locul lor. Vin la cursuri si nu asimileaza cunostintele, abilitatile si, eventual, atitudinile pe care si le pot insusi in procesul de invatare experientiala. Nu isi dau voie sa iasa din paradigma lor proprie. Spun ca totul este nasol si greu si ca ei nu pot face absolut nimic ca sa schimbe ceva. Si continua sa caute inca un curs si inca unul, sperand ca poate vor gasi vreun curs care sa le schimbe viata, ei insisi nefiind dispusi sa schimbe ceva la ei, nici macar sa isi largeasca sau schimbe in vreun fel perspectiva asupra propriei viati si asupra problemelor care ii framanta.

Unii dintre ei se duc si la psiholog, coach sau consilier pentru dezvoltare personala in speranta ca acesti specialisti scot o bagheta magica, ii ating pe frunte si totul devine roz. Oricat de bun ar fi un astfel de specialist, el nu are cum sa faca munca de schimbare de care acel client are nevoie in locul clientului. Clientul insusi este singurul care poate schimba ceva in viata lui, cu ajutorul unui specialist care il insoteste si il ajuta sa vada ce anume are nevoie si vrea sa schimbe si care il sustine in acest proces de schimbare personala.

Daca esti psihoterapeut, consilier pentru dezvoltare personala sau coach si lucrezi de ceva timp in acest domeniu, stii ca acest tip de clienti nu sunt dispusi sa faca progres si, dupa un anume numar de sesiuni in care clientul respectiv nu face nici cel mai mic progres (de obicei, trei sesiuni), discuti cu clientul despre lipsa progresului si opresti relatia terapeutica pentru ca stii ca ii vei lua clientului banii degeaba si ca, mai devreme sau mai tarziu, te vei demotiva. Daca esti un specialist la inceput de drum si ai, la un moment dat, un astfel de client, sfatul meu este sa ai o discutie cu specialistul cu care te-ai format si sa iti clarifici ce anume se intampla.

Daca ti-ai regasit tiparul, adica ai descoperit ca duci cu tine anumite probleme (indiferent daca sunt in relatia cu tine sau in relatia cu ceilalti) de ceva timp si ca ai tot asteptat pana acum ca cineva sa te salveze, poate ca a venit momentul sa iti pui cateva intrebari si sa faci oarece schimbari necesare in viata ta:

• Ce ma astept ca ceilalti sa faca in locul meu in loc sa actionez chiar eu?
• Ce anume evit sa vad la mine si vreau ca un specialist sa schimbe?
• Sunt cu adevarat motivat/a sa fac acea schimbare? Este oare prea mare pretul platit facand acea schimbare si de aceea prefer sa las lucrurile asa cum sunt in speranta ca altcineva le va schimba pentru mine?
• Ce anume evit sa vad la mine si sper ca altii sa schimbe in locul meu?
• Ce beneficii imi aduce rolul de "victima"?

Iar ca o concluzie, te invit sa reflectezi, macar un pic, asupra acestui aspect: "Totul in viata ta este o oglindire a alegerilor tale. Daca vrei un alt rezultat, fa o alta alegere." Sau, asa cum mai spunea altcineva: "Destinul tau nu este determinat de sanse, ci de alegeri."

Daca vrei ceva cu adevarat, vei gasi o cale

Impreuna cu colegul si bunul meu prieten Sorin suntem invitati la Slatina sa sustinem un curs care, pe langa componenta de dezvoltare profesionala (este vorba de un curs acreditat de catre Autoritatea Nationala pentru Calificari) are si o puternica componenta de dezvoltare personala.

Si, bineinteles, inca de la inceputul cursului am inceput sa discutam despre diverse probleme pe care oamenii si le doresc rezolvate: de la probleme legate de propria persoana (probleme cu greutatea, cu diverse aspecte de caracter si comportament care nu sunt tocmai cele potrivite, etc), la relatii mai putin bune cu persoane apropiate (prieteni, familie, etc) si pana la probleme din zona sociala si profesionala (probleme legate de gasirea unui loc de munca, probleme cu seful sau colegii, etc.).

Aflati in aceeasi situatie problematica, oamenii se comporta diferit: unii cauta cai de a rezolva iar altii gasesc scuze. Ce anume face diferenta astfel incat unii oameni isi concentreaza atentia asupra solutiilor iar altii asupra problemei?

Daca vrei cu adevarat ceva, vei gasi o cale… Daca nu, vei gasi o scuza.

Fiecare om este unic si, astfel, si perceptiile sale asupra realitatii sunt unice. Acceasi realitate este perceputa diferit de fiecare dintre noi. Ca o metafora, unii dintre noi vedem jumatatea goala a paharului, altii vedem jumatatea plina iar altii vedem inclusiv faptul ca avem un pahar, pe jumatate plin sau gol, si ne gandim cum anume putem face sa il umplem :)

Cum anume sunt influentate perceptiile noastre? Fiecare dintre noi are o constructie mentala si emotionala unica care este generata de catre propriul sistem de valori si convingeri (unii mai numesc aceste convingeri credinte, insa eu evit sa o fac deoarece cuvantul "credinta" ar putea avea conotatii religioase pentru unele persoane).

Dintr-o anumita perspectiva, acest sistem de valori si convingeri ne face sa percepem realitatea dintr-o anumita zona care ar putea fi zona de control, zona de influenta si/sau zona de ingrijorare. Acesta este un model descris de catre Stephen Covey in cartea "The 7 Habits of Highly Effective People".

Atunci cand perceptia noastra vine din zona de control, actionam pentru ca de aici putem controla ceea ce se intampla. Din zona de influenta, de asemenea putem sa actionam pentru ca de aici putem influenta, mai mult sau mai putin, lucrurile. Insa, daca ne aflam in zona de ingrijorare, nu mai putem face nimic pentru ca ceea ce se intampla nu tine absolut deloc de noi, este in afara sferei noastre de influenta sau control.

In cercul in care detinem controlul se afla actiuni precum: ora la care ne dam jos din pat dimineata, modul in care cheltuim banii, ce mancam la pranz, cum ne imbracam, etc. In cercul de influenta se afla, de exemplu, modul in care suntem perceputi de catre sef sau colegi, participarea la alegerile locale sau prezindentiale, atmosfera de la o petrecere, etc. In zona de ingrijorare se afla tot ceea ce nu tine de noi si nici nu putem influenta: vremea, saracia in lume, incalzirea globala, economia, etc.

Daca, de exemplu, iti cauti un loc de munca sau vrei sa iti schimbi locul actual de munca, observa ce convingeri ai si in care dintre cele trei cercuri te pozitionezi:

• imi actualizez CV-ul, imi creez conturi si aplic pe toate site-urile de job-uri, ma inscriu in baza de date a diverselor agentii de recrutare, imi trimit CV-ul tuturor companiilor in care mi-ar placea sa lucrez, etc (zona de control)
• imi anunt toti prietenii si cunoscutii ca imi caut un loc de munca si ii rog sa ma anunte daca afla despre un job care mi s-ar potrivi (zona de influenta)
• sunt prea batran/a ca sa ma angajeze cineva, economia este la pamant, angajarile se fac doar pe pile si eu nu am pile, etc (zona de panica)

Si atunci ce este de facut atunci cand ai o problema si vrei sa o rezolvi? Poti continua sa fii o victima si sa te pozitionezi in continuare in zona de panica, gandindu-te la toate aspectele care nu tin de tine, sau poti decide sa schimbi ceva si sa iti muti atentia in zona de control si influenta. Alegerea este doar a ta. Si cum anume poti face asta?

In primul rand este nevoie sa devii constient/a de modul in care percepi acea situatie si sa te intrebi:

• Ce pot controla in aceasta situatie?
• Ce pot influenta?
• Ce este pur si simplu doar ingrijorare?

In acest fel, vei reusi sa te concentrezi doar asupra a ceea ce poti controla sau influenta in situatia respectiva.

Iar in loc de incheiere, iti readuc aminte ca "Daca vrei cu adevarat ceva, vei gasi o cale… Daca nu, vei gasi o scuza."