Dragostea nu are nevoie de verigheta

Ieri dimineata am decis sa iau tramvaiul pentru trei statii si, in timp ce-l asteptam sa vina, privirea mi-a fost atrasa de o o geanta de umar, din aceea de panza, gen "Flower Power", cu steagul Angliei aplicat pe ambele parti. Daca ma cunoasteti mai bine, stiti ca sunt fan Anglia pana in maduva oaselor :)

Manat de curiozitate, am studiat-o pe tipa care purta o astfel de geanta: o femeie spre 40 de ani, cu parul prins lejer si strengareste cu o clama de par, imbracata cu o bluza inflorata gen ie si cu o fusta larga si colorata. Tinuta adolescentina ii venea de minune pentru ca tipa emana prin toti porii o prospetime si o feminitate adolescentina. Mi-a atras atentia si faptul ca se tot uita pe trotuarul diametral opus celui de pe care venise ea. La un moment dat fata i s-a luminat atat de mult incat nu am putut sa nu ma uit si eu in directia in care se uita ea ca sa vad ce vede. Am descoperit o batrana, un tip si o femeie incruntata si eram tare intrigat de cine sau ce anume o facuse pe tipa sa se lumineze la fata si mai mult decat era si sa devina usor nerabdatoare.

S-a facut verde pentru pietoni si cele trei persoane au traversat si au ajuns si ele pe refugiul statiei de tramvai. Tipul s-a apropiat de tipa, a salutat-o incercand sa para distant, dar deja era rosu ca focul la fata. Ea radea si se juca cu parul in acel mod senzual pe care il adopta o femeie doar atunci cand cocheteaza cu un barbat.  M-am gandit ca sunt la inceputul relatiei si de aceea sunt mai retinuti cu gesturile de afectiune in public. Si m-am gandit ca sunt un cuplu tare frumos si la nivel fizic, dar si ca energie.

In tramvai am nimerit langa doi elevi care erau impreuna si care se sarutau mecanic din cand in cand, ca si cum ar fi extras lichidul dintr-o sticla de bere… Ea mesteca o guma pe care o mai scotea din cand in cand din gura intr-un mini balon pe care il spargea cu zgomot. Iar el privea plictisit pe geam. Nu vorbeau nimic… Doar ca, din cand in cand, unul dintre ei isi misca mecanic gura catre celalalt, isi impreunau absent buzele si se auzea un zgomot de ventuza…

M-am gandit ca inseamna pasiunea si ce diferenta enorma era intre cele doua cupluri. Cat de rutinati si de plictisiti in dragostea lor erau adolescentii si cat de frumosi si senzuali erau ceilalti doi. Mi-am adus aminte de ei si mi-am rotit privirea prin tramvai, cautandu-i. I-am vazut si am avut o surpriza de proportii!

Erau in spatele mele, lateral stanga, si se tineau amandoi de bara cu mana stanga. Si atunci am observat ca amandoi aveau cate o verigheta pe deget si ca cele doua verighete erau atat de diferite incat nu puteau fi semnul dragostei lor, ci semnul ca, la nivel administrativ si social, apartineau altor doua persoane… Si atunci am inteles freamatul ei si retinerea lui… M-am uitat cu drag la ei, la felul adolescentin si senzual in care isi manifestau dragostea, si m-am bucurat ca dragostea nu are nevoie de verigheta :)

Si, chiar si acum cand ma gandesc la ei, o fac cu bucurie si cu o senzatie ca dragostea cea adevarata inca mai exista si se manifesta chiar si intr-un tramvai, intr-o dimineata de toamna.