Despre lene? Nu chiar...

De cateva zile ma tot auto-admonestez ca sunt prea lenes si las unele activitati pe ultima suta de metri si ca incep sa intru intr-o criza de timp care devine din ce in ce mai eminenta. M-am tot intrebat ce se intampla cu mine de sunt atat de lenes.

La un moment dat chiar m-am suspectat de procrastinare (un neologism provenit din literatura americana de selfhelp care inseamna "a amana in mod nejustificat inceperea unei actiuni") si chiar am citit despre o multime de tehnici care te "scapa" de un astfel de obicei nedorit. Am pus chiar si in practica cateva, inclusiv hipnoza, dar fara vreun rezultat.

Apoi m-am gandit ca sunt doar lenes si ca este nevoie sa gasesc metode pentru a scapa de aceasta lene si a deveni harnic. Le-am tot cautat si nu le-am gasit :) Am gasit in schimb ceva foarte interesant intr-o carte care descrie modul in care se instaleaza un obicei si, anume, prin repetarea acelei actiuni de cat mai multe ori pe parcursul unei perioade de 4 saptamani (studiile care vorbesc de 3 saptamani sunt invechite). Foarte interesant, dar cum as putea sa dobandesc obiceiul de a fi harnic daca eu sunt lenes?! :)

Tot gandindu-ma la aceasta presupusa lene a mea, mi-am dat seama ca sunt lenes doar in anumite situatii, iar in altele sunt chiar harnic :) In prima faza am presupus ca sunt doua aspecte complementare ale mele si ca lenea si harnicia coexista armonios in interiorul meu. Fals! Studiind mai cu atentie fenomenul :), am ajuns la concluzia ca nu sunt nici lenes si nici harnic, sunt doar motivat sau nemotivat :)

Noi, oamenii, suntem niste "masinarii" perfecte si nu actionam decat atunci cand suntem motivati. Iar motivatia poate sa fie pozitiva (catre ceva minunat, ce ne dorim) sau negativa (departe de ceva nasol, de care ne dorim sa scapam). Asa ca am inteles ca atunci cand sunt "lenes" sunt de fapt fara motivatie. Iar daca motivatia devine negativa (spectrul vreunui termen limita care incepe sa devina palpabil si amenintator), incep sa functionez si devin "harnic".

Poate ca ati auzit de perechea de metaprograme motivationale "Catre (placere)" si "Departe de (durere)", pereche denumita si "Principiul placerii". Ei bine, noi oamenii asa functionam. Avem nevoie de un imbold placut sau neplacut pentru a ne pune in miscare :) Asa ca, data viitoare cand te gandesti ca esti lenes/a sau ca amani sa faci ceva, adu-ti aminte ca exista o explicatie: lipsa motivatiei :)

Unde mi-e fericirea?

Ce este pana la urma fericirea? DEX-ul spune ca fericirea este o "stare de multumire sufleteasca intensa si deplina." Pana la urma este ceea ce cu totii traim indiferent de limba pe care o vorbim sau de statutul social.

Si, atunci, cum de putem pierde o stare care este interioara si proprie fiecaruia dintre noi? "De cand m-a parasit, mi-am pierdut fericirea!" "Fericirea mea a disparut odata cu job-ul meu!" "Nu mai am cum sa traiesc fericirea la varsta pe care o am!" Cum sa fiu fericit/a cand arat cum arat?!" "Oamenii saraci nu sunt fericiti!"

Un raspuns simplu si la indemana este acela ca, ori de cate ori depindem de altii sau de un context exterior ca sa traim / experimentam o stare sau alta, factorii externi pot face ca acea stare sa dispara. Este asa pana la un punct... Suntem fiinte sociale si sociabile si avem nevoie si de alte persoane ca sa traim si sa experimentam stari interioare.

Poate ca am putea sa le accesam si singuri dar, cu siguranta, farmecul nu ar mai fi acelasi ca atunci cand le impartasim si cu cei din jurul nostru. Poate ca cei care mediteaza cu anii in vreo pestera reusesc sa atinga acea nirvana in care fericirea lor este vesnica si nu depinde de nimeni si nimic din exteriorul lor.

Si atunci ce-i de facut? Cum reusim sa nu ne pierdem fericirea sau sa o regasim? Marturisesc ca nu am reteta. Si, cum suntem atat de unici si irepetabili, ma indoiesc ca  ar exista o reteta universala care sa ne procure fericirea atat de mult dorita. Dar ma incumet sa ofer cateva sugestii care pot deveni ingrediente in propria reteta a fericirii fiecaruia dintre noi:

1. Fii recunoscator/oare pentru tot ceea ce esti!

Poate ca nu arati precum Angelina Jolie / Brad Pitt, nu ai vocea lui Adele sau a lui Freddie Mercury sau faima Oprahei Winfrey, dar cu siguranta ai o multime de calitati pe care ceilalti le observa la tine chiar si atunci cand tu uiti de ele. Poate ca stii sa asculti, esti o persoana saritoare si iti ajuti prietenii ori de cate ori au nevoie, stii sa spui bancuri, esti expert/a intr-un domeniu sau in mai multe, ai un zambet irezistibil sau un ras contagios, stii cum sa insufletesti atmosfera la o petrecere si lista poate continua.

2. Fii recunoscator/oare pentru tot ceea ce ai!

Da, poate ca nu ai averea lui Bill Gates, dar ai o multime de alte "averi": persoanele dragi din viata ta, cartile tale, masina sau bicicleta, un acoperis deasupra capului, cafeaua sau ceaiul de dimineata, catelul sau pisica sau pestii din acvariu si multe altele. Doar uita-te in jurul tau si te vei minuna de cat de multe ai. 

3. Bucura-te de lucrurile simple!

De un rasarit de soare, de ploaia de afara, de zambetul unei persoane necunoscute pe strada, de o carte buna sau de un film interesant.

4. Intelege-te mai bine pe tine insuti/insati!

Atunci cand ajungi sa te cunosti cu adevarat, stii ceea ce te bucura sau te intristeaza, intelegi cum de reactionezi intr-un mod sau altul in diverse situatii si iti devine clar cum iti pastrezi sau iti redobandesti fericirea. Iar ca sa te intelegi mai bine, citesti carti de dezvoltare personala, mergi la cursuri, inscrie-te intr-un grup de dezvoltare personala sau ia-ti un coach.

5. Fa ceva ce nu ai mai facut pentru a obtine ceva ce nu ai mai avut!

Intotdeauna ne dorim mai mult decat avem si ne dorim sa fim si mai buni decat suntem, ceea ce ne face sa progresam atat in viata persoanala cat si in cea profesionala. De asemenea, invatam "lectiile" pe care viata ni le ofera sau le repetam. Iar ca sa obtinem ceva ce nu am mai avut, este nevoie sa facem ceva ce nu am mai facut. Asa ca observa cum de iti pierzi fericirea si gaseste noi modalitati de a o pastra mai mult timp sau de a o redobandi, facand altceva decat ai facut pana acum.